Cristian Anghelescu

Nu am vrut să scriu nimic până acum despre excepționala performanță a Petrolului de la Târgu Mureș. Tot ziceam că dacă vor fi prea lăudați, bravii noștri fotbaliști vor capota chiar în meciul cu Gazul. Așa, mi-am păstrat superstiția, suferind cumplit în cele câteva zile de așteptare. Mai mult chiar și decât credeam!

În această după-amiază, acompaniați de peste 12.000 de spectatori, cu toții fixați pe lungimea de undă a rămânerii în eșalonul de elită, minunații fotbaliști ai Petrolului s-au întrecut în a arăta adevărata față a ECHIPEI. Fără a precupeții niciun efort, transfigurați de emoție și de bucurie la finalul celor 90 de minute de joc, eroii echipați în galben și albastru s-au acoperit de glorie, tranșând cu un 4-0 imperial o izbândă imensă. Niciun minut, nicio secundă, nimeni din arena atât de dragă ploieștenilor nu a gândit pesimist! Chiar dacă s-ar fi pornit de la 0-3, ca-n curtea școlii de acum 40 de ani, am convingerea că bravii jucători ai Petrolului ar fi putut să întoarcă rezultatul! Atât de conectați la meci au fost, atât de atenți, preciși și fermi în execuții! Dacă mai punem și voința, una care l-a impresionat atât de mult pe antrenorul Gigi Mulțescu, ori atașamentul magic al tuturor celor aflați în tribune, atunci trebuie să plusăm pe minunata pledoarie a tehnicianului ardelean Cristian Pusztai:. „La 2-0, încă mai speram, cred că am avut patru situații bune de a înscrie. Din minutul 37, însă, când am primit și cel de-al treilea gol, cred că nu s-a mai pus din acel moment problema învingătoarei. La pauză a intrat și Bawab, care este și el la un potențial de 50 la sută. Am riscat, am crezut că în primul sfert de oră o să înscriem, după care, odată cu trecerea timpului, gazdele, încurajate de un asemenea public, au reușit să mai înscrie o dată și asta a fost. Până în minutul 37, dacă ne uităm la câte acțiuni au fost în careul nostrum, cred că 90 la sută au fost concretizate, iar noi am ratat. Matematic, ne mai trebuie un punct, pentru că la rezultate directe, noi avem victorie cu 2-1 la Mediaș împotriva FCM-ului din Tg. Mureș, iar la Tg. Mureș am pierdut 1-0. Deci, la rezultate directe am putea fi sub echipa din Mureș. Deci, teoretic ne mai trebuie un punct din cele șase care mai sunt puse în joc! Oricum, rămâne plăcerea maximă de a fi condus o echipă a Gazului pe o asemenea arenă, în fața unui astfel de public! Doar în astfel de partide, în fața unui stadion ca cel din Ploiești, te simți antrenor! Eu, sincer, chiar așa gândesc și o și spun!”

Beția momentului se simte peste tot. La mai bine de trei ceasuri după ce arbitrul Unimătan a fluierat finalul partidei, zeci de tineri își cântă bucuria la o halbă de bere. Vecinul de sus, pensionar, într-un exces de moment, cântă în baie fără de oprire: “Ce dulce e viaţa, când sunt cu echipa mea, când beau şi cânt fără să mă opresc, Petrolu’ pe tine te iubesc!” Tania, soața, face ochii cât cepele! Mă grăbesc să termin materialul pentru a savura un șpriț! O să-l sorb dintr-una, gândindu-mă la viitor. Deja, după un campionat ca cel ce se va termina săptămâna viitoare, am ajuns să cred că Petrolul are față de echipă care să joace în Europa League! Cu 2-3 plombe bune, cu aceeași ambiție și cu oamenii din conducere care să interfereze pe aceeași lungime de undă, “lupii galbeni” se pot metamorfoza în “lupii cu colți de aur”! Vreau să ajung, în cât mai scurtă vreme, să scriu despre această echipă ca despre cea mai bună trupă a României! Să știți că nu mă pripesc, nu sunt deloc exaltat după acest joc de excepție, nu fac previziuni cu titlu de gratuitate! Pur și simplu ȘTIU CĂ PETROLUL ARE MARI RESURSE, PREZENTE ȘI VIITOARE, PENTRU A ESCALADA CLASAMENTUL ACESTEI LIGI ȘI A AJUNGE, REPEDE, PÂNĂ ÎN PREAJMA VÂRFULUI! Azi a dovedit-o din plin, părpălindu-i la foc iute pe toți cei care prevesteau retrogradarea iminentă! Dumnezeu i-a așezat pe toți acolo unde le e locul: petroliștii, pe loc neretrogradabil, iar funeștii de serviciu, la coșul de gunoi al istoriei! Acolo de unde, din 4 în 4 ani, scot capul prevestind erudit tragedii doar de ei știute! Numai că, de atâta amar de vreme, măcar fanii Petrolului s-au convins de circul ieftin cu parfum de urnă!

Surprizele plăcute nu au contenit duminică! Imediat după jocul descătușat al Petrolului, la vestiare a apărut portarul Matteo Gritti, sosit intempestiv din Italia. În Cizmă, goal-keeper-ul s-a operat cu succes la piciorul stâng – ruptură de menisc! – și primul drum de după intervenția medicilor l-a făcut spre Ploiești! Asta, probabil și pentru a demola acuzele “cunoscătorilor”, grăbiți nevoie mare să-l dea întâi suspect și apoi arestat în dosarul “mafia pariurilor”!

Mâine, adică luni, de la orele 16:00, reiau emisiunea Pasul la ofsaid. Nu s-a schimbat decât redacția, producția “live” urmând să o realizez în studioul de la Wyl TV. Invitații, cum v-am obișnuit, vor fi aleși dintre cei mai merituoși sportivi sau conducători ai săptămânii în curs, cele 50 de minute de emisie urmând a fi valorificate doar pentru ca dumneavoastră, cei care veți urmări emisiunea, să fiți mulțumiți de cele văzute și auzite! Fiind în plină campanie electorală, timp de o lună voi face emisiunea în prima zi a săptămânii, așadar lunea, de la orele 16:00. Apoi, din 15 iunie, Pasul la ofsaid se va muta marțea, de la orele 18:45 la 19:40! Am încredere că voi putea să reîntregesc familia fanilor emisiunii iar pentru mâine – scriu acest articol duminică seară! – să vă fac o surpriză prin aducerea în platou a golgheterului Younes Hamza, a jolly-joker-ului Damien Boudjemaa și a medicului Mircea Miu, toți trei făcând parte din minunata echipă a Petrolului! Vă aștept, pe Wyl TV, de la ora 16:00!

Fotografiile, super, sunt executate de Răzvan Păsărică, probabil cel mai bun artist în breasla sa!

La Petrolul, că tot trebuia aflat odată și odată, au existat momente glisante vreme de aproape o lună. Demisia lui Răchită, aducerea lui Mulțescu, rezultatele bune ale echipei, retragerea în conservare a președintelui Crângu, premierile  finanțatorului Capră, toate la un loc au creat o undă de șoc. Din fericire, vorba seismologului Gheorghe Mărmureanu, ”cutremurul a fost unul de intensitate redusă, minor chiar, în urma căruia nu s-au raportat evenimente majore!”

Ieri, după amiază, cei patru oficiali ai echipei - pomeniți mai sus - s-au întâlnit la “Ilie Oană”. Ca bărbații, fără mijlocitori și avocați din oficiu, fără niciun martor de onoare. S-au discutat problemele ascunse dar și cele de suprafață care răzbăteau din spatele ușilor închise, s-a stabilit o strategie pe termen scurt și foarte scurt. Probabil că nu mai trebuie punctat, scopul în sine – salvarea echipei de la retrogradare – a ținut capul de afiș al întâlnirii. Fiecare contra fiecare, cu argumente dintre cele mai solide, terții au ajuns la un numitor comun. Iar cele întâmplate în ultima perioadă, multe dintre ele generate de frustrarea tuturor în fața rezultatelor uluitoare ce se produc în acest campionat, s-au risipit precum un fum de țigară. După astfel de întâlniri nu este nevoie de protocol. Fiecare știe exact cât a întins coarda în relația cu colegul, prietenul sau partenerul său. Fiecare a lăsat, la rândul său, capul în pământ. Important este că, finalmente, cu toții au lăsat deoparte încrâncenarea și orgoliul prostesc. Mai mult, fiecare a înțeles că binele comun poate fi mult mai ușor conturat și numai în cazul unei diplomații de sorginte proprie. Știindu-i pe toți petroliști, Gigi Mulțescu aderând la culorile galben-albastre imediat ce a fost instalat ca antrenor principal, am știut din prima că flerul și inteligența vor domina și subjuga interesul meschin și  ranchiuna măruntă. Bărbații din conducerea Petrolului au arătat că pasul echipei pe drumul pavat cu dale de categoria A este unul de defilare! Că nicio echipă nu va trebui să ia în joacă ambiția lupilor!

Cu venin în suflete, oamenii de serviciu care se luptă pentru agitarea apelor și destabilizarea clubului de pe strada Stadionului au rămas bușbe (bouche bee, pentru simandicoși) la auzul concordiei. Tocmai ei, cei care prognozaseră la început de săptămână că unul din doi, Mulțescu ori Răchită, va trebui să părăsească clubul din cauza incompatibilității dintre ei! Cu minciuna literă de lege, aflați la umbra emisiunilor pamflet, aceștia încearcă toate tertipurile pentru a crea haos și a conduce situația în urma doritei dezbinări: știri false, telefoane comandate, pioni otrăviți! Fără să știe că un oraș precum Ploieștiul a devenit un sat mai mare, în care fiecare se știe cu fiecare și toți îi știm pe ei! Rușine să vă fie!

Finalul îl vreau de poveste: chit că au făcut totul pentru ca nimic să nu se raporteze sub mandatul lui Răchită, oamenii mici din umbra marelui guru au ajuns să-și roadă unghiile de draci și invidie: stadionul OZN al urbei a crescut într-un an cât altele în patru, Petrolul a promovat în prima ligă după un parcurs rectiliniu de trei sezoane iar, cireașa de pe tort, situația juridică a echipei va fi soluționată definitiv mâine, în ședință a Consiliului Local, foștii acționari urmând să semneze cedarea definitivă a acțiunilor la club în favoarea celor doi frați Capră! Adică, inversul celor prognozate, în timp, de către pamfletarul de serviciu, prietenul primarilor din urbe înainte ca ei să ajungă în funcție! Doare, Pătrare?

Sincer, ați crezut vreodată în liniștea platonică instalată la Petrolul odată cu rezultatele bune din ultima vreme? Nu? Nici eu! Sincer de tot vă spun asta, pentru că miza viitorului echipei este cu mult mai mare decât o simplă evitare a retrogradării. Iar, când vorbesc de miză, trebuie automat să vă gândiți la viitorul politic nu prea îndepărtat care va împărăți urbea! Cum bine se observă, indiferent cum se mișcă apele pe Stadionului 26, cineva ar trebuie să depună armele! Și nu oricum, ci azvârlit precum o măsea stricată! Da, de Valeriu Răchită este vorba, răul-răului întruchipat în manager general, singurul care – în opinia aripei protestante de serviciu! - bagă bățul prin gard și împiedică bunul mers al echipei! Mai voalat sau pur și simplu direct, acestuia i se cere să părăsească serviciul, mai precis să capituleze, războiului în floare refuzându-i-se din start o necesară antantă.

Cel care ațâță la infinit și vrea să-și atârne Răchită la butonieră este mai vechea cunoștință D. Pătraru. Un nemulțumit existențial, mereu acid dar numai ajutat de sifon, acesta a văzut în actualul manager cel mai mare rău pe care Petrolul îl are acum în structură! Răchită le urmează altor predecesori cu care jurnalistul a avut meciuri grele, nume precum Luca, Alexandru sau Bercea fiindu-i la acest moment capete de afiș în seria de procese cu care se confruntă! Un hâtru, petrolist sadea, se amuza zilele trecute atunci când discuta despre norocul conducătorilor Petrolului din anii ’50, ’60 sau ’70 de a nu-l cunoaște pe acest Pătraru. “Tinerețe, dacă era băiețașul ăsta atunci, frații Dero și toți ăilalții erau și acum la mititica!” Veșnic nemulțumit, acum trecut cu arme și bagaje în opoziție – ce să-i faci, de acolo poți arunca cu lături! – acesta își dovedește micimea și atacă la baionetă, decis să schimbe orânduirea și, eventual, să intre en-fanfare pe poarta din față a clubului. Paradoxal, cu toate că multă lume îi cunoaște regulile jocurilor murdare, mai nimeni nu-l pune la colț! “Miza Petrolul”, mai precis dorința lui de a controla o parte din afacerile de la stadion, s-a transformat în luptă de guerillă, prietenul de atunci, Răchită, refuzându-i cererea. Iar managerul - doar întâmplător consilier al primarului! – sesizând motivele iubirii ascunse, l-a ejectat pe Pătraru, conștient totuși de lupta care începea. Dezvăluite “live” de Răchită în emisiunea “Pasul la ofsaid” de la Alpha TV, potlogăriile făcute de acest Pătraru au ajuns subiecte de can-can în tot orașul iar jurnalistul, cu emfază, anunța că-l va acționa în instanță pe Răchită pentru atac la persoană! Ați auzit vreodată de acest demers? Nici eu!

Odată schimbat acționariatul, noul investitor, Daniel Capră, a adevenit ținta favorită a pamfletarului. (Apropo, v-ați întrebat vreodată de ce Pătraru semnează texte și realizează doar emisiuni sub garda pamfletului ? Simplu, deoarece nu își permite niciodată să scrie și să spună ceva asumându-și asta!) Cred că, deja, cunoașteți cine era Capră, atunci, în viziunea ziaristului: un evazionist fiscal pus sub acuzare de DNA pentru spălare de bani, dar și constituire și aderare la un grup infracțional organizat! Adică un nenorocit, “săgeata lui Florian Walter până la vară”, adus la frâiele conducerii Petrolului de un alt nenorocit, Vivi Răchită! Acum, la doar câteva săptămâni de la instalarea lui Capră, tonul oportunistului s-a moderat brusc. Deja, Capră este în barca lui Andi Crângu iar ambii sunt dușmanii lui Răchită! Observați tactica strict distructivă precum și dorința atroce de a scăpa de noul său dușman de moarte! Ce om… L-am întrebat pe Dan Capră, după prânz, în ce relații se află cu cei din conducerea clubului. Mi-a răspuns senin: “Excelente, chit că unii au temă să le destabilizeze!” Iarăși ați ghicit cine!

În ecuația bolnăvicioasă sunt incluși suporterii. Iar dumneavoastră, cei mulți și devotați exclusiv cauzei Petrolului, cunoașteți deja poziția excepțională a fanilor, nu neapărat doar a celor care sunt parte a galeriei din Peluza dinspre Maternitate. Marea masă a iubitorilor de galben și albastru trăiește, etapă de etapă, doar pentru echipă și al ei deziderat. De aceea cântă non-stop, de aceea produce valul victoriei și-și strigă iubirea pentru culori. Câțiva dintre ei, teribiliști și coruptibili totodată, au intrat subit în mrejele jocului de-a politica, încercând să exercite o presiunea josnică, menită să facă jocul celor care-i plătesc! Cu timpul, se știe, aceștia vor fi primele “sifoane”, urmând să regrete amarnic acțiunile acestor zile preelectorale… Se mizează pe tăria pumnului, pe vocea ridicată. Nimeni nu-i poate convinge că acest proiect are șanse uluitor de mari să ajungă la vârf DOAR DACĂ EI, FANII, VOR CREDE ÎN PROMISIUNILE FĂCUTE ACUM TREI ANI! Promisiuni pe care nimeni nu le-a încălcat! Firește, c-așa-i în orice mediu românesc, mai bine e să latri în vânt decât să încerci să faci concordie, mai ușor e să le ai pe toate, de-a gata, decât să muncești și să le produci!

Am fost de acord cu decizia lui Mulțescu de a schimba ultima zi de cantonament de dinaintea meciurilor oficiale, de la Crâng la un hotel din oraș. Am zis că “Turcul” are viziuni mai noi, că Răchită – cu toate că-i mai tânăr – s-a ros altfel în timp! A înțeles asta și Vivi, chit că i-a fost destul de greu să înțeleagă cum alte generații au putut face cantonament în mijlocul naturii, fără Internet și sute de canale de televiziune! Nu mai spun despre economiile conexe. Dar, și-a dat acordul! Acum, gata, a făcut rău! Plus, zice pamfletarul de serviciu, promisiunea făcută jucătorilor, un pachet consistent de prime, dacă vor câștiga următoarele două meciuri! Temă atribuită acum lui Vivi, via Dan Capră! Păi, logic, de vreme ce ambii au fost la partidă umăr la umăr și finanțatorul a promis banii de față cu el!

În rest, minciunile la ordinea zilei! Cât mai trebuie, oare, să fie suportat un astfel de caracter? Imaginați-vă câtă ură poate strânge și emana acest Pătraru, de vreme ce finalul ultimului său articol de pe blog se încheie astfel: ”Lui Răchită nu-i rămâne decât să se roage ca Petrolul să piardă la Sibiu, pentru a-și compromite definitiv șansele de salvare”! Bre, ai luat-o razna!

Am fost prezent, în această dimineață, la conferinţa de presă organizată de CSU Asesoft. La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media au fost prezenţi antrenorul Vladimir Arnautovic, jucătorii Cătălin Burlacu şi Vladimir Tica, dar și președintele executiv al grupării, Ionuț Georgescu. Temele discuției au fost legate de cei 7 ani scurși de la câştigarea FIBA Europe Cup - singurul trofeu inter-cluburi din vitrina baschetului masculin românesc! – și iminentul duel cu orădenii de la CSM,  două partide contând pentru play-off-ul campionatului național. Clasându-se pe locul patru, cu unul mai sus decât orădenii, studenții ploieșteni vor beneficia de avantajul primelor două partide “acasă”, victoria finală și pătrunderea în faza următoare fiind suficiente în algoritmul “3 din 5″.

Volubil, cu voce guturală, Vlado Arnautovici a deschis conferința răspunzând la o întrebare legată de acest loc IV obținut după sezonul regulat: “Era clar că aceasta va fi prima întrebare! Ce să zic, sunt așa și așa! Mulțumit după 11 victorii consecutive, nemulțumit că am pierdut-o tocmai pe cea de la Timișoara și astfel șansa de a termina pe primul loc după acest sezon! Oricum, la acest moment, consider că echipa este capabilă să câștige campionatul, chit că, prezumptiv, vom disputa într-un timp relativ scurt mai multe jocuri decât într-un întreg retur! Sunt de părere că pornim cu prima şansă într-un sistem 3 din 5. Și asta pentru că avem o bancă mai lungă, venim după câteva victorii importante în retur şi tocmai de aceea trebuie să tratăm cu maximă seriozitate play-off-ul.”

La rându-i, căpitanul Cătălin Burlacu a spus: “Echipa este mult mai putenică decât în tur, numai Dumnezeu făcând posibil jocul sorții! Imaginați-vă că fără accidentarea lui Mike Jones eram, probabil, în aceeași situație ca la finele turului! Așa, personal, îmi este mult mai ușor să evoluez avândul pe Vladimir (n. red – Tica) în <<căciulă>>, spațiile create de acesta fiind chiar esențiale pentru desfășurarea mea în joc! Mă întrebați despre cariera viitoare, dacă voi antrena vreo echipă… Ei bine, să știți că m-am mai gândit la asta dar nu știu ce să răspund acum. Pentru că, după ani și ani de antrenamente și jocuri, acum, când nu mai sunt chiar tânăr, devine prioritară și familia! Plus, dacă mă gândesc mai bine, să încep cu sfaturi și urlete către niște tâmpiți, parcă nici nu mai vreau! Da, îl înțeleg din plin și pe Vlado, i-am înțeles și pe ceilalți profesori pe care i-am avut! Dar una e să joci și alta la catedră! Oricum, am preferat antrenorii cu vână, activi, colerici! Cred că așa aș fi și eu! Mă mai gândesc!” Același Cătălin Burlacu a venit cu o completare perfectă la tema discuției vizând adversarii de după “meciurile de încălzire” cu orădenii: “Îmi doresc Mediașul în semifinale, este o echipă pe care am învins-o de două ori în acest sezon şi nu cred că are forţa necesară pentru a ne surprinde! Cred că finala o vom câștiga în dauna clujenilor! Așa mă văd, după norocul ăla incredibil avut anul trecut! Mor când mă gândesc la aruncarea aceea a lui Morris, de la jumătatea terenului, în ultima secundă! Acolo aș vrea să câștigăm finala, în fața unui public total ostil, pe meciul 7, să văd lacrimi și frustrare în tribune! Ar fi scenariul perfect pentru mine, unul care am trăit ultimul meci de anul trecut la niște cote inimaginabile! Mi-a fost o ciudă de moarte și am jurat că o să mă răzbun crunt! Nu vreau să mai văd supărare în ochii lui Sebi Ghiță, nu mai vreau resentimente din partea lui Alex Iacobescu! Vreau să jucăm în finală cu Clujul și să-i umilim! Dacă se poate, chiar acolo, la ei acasă!”

Ultimul, Vladimir Tica, a răspuns în engleză întrebărilor venite din sală: “Am ajuns la Asesoft destul de târziu, la jumătatea returului, dar nu-mi pare deloc rău! Am regăsit spiritul învingătorilor într-un campionat bun, la o echipă de top! Ne aşteaptă un play-off foarte interesant. Avem o echipă formată din jucători maturi, cu experienţă, care petrec, în medie, peste 20 de minute pe teren. Vreau să devin campion alături de CSU Asesoft şi un prim pas ar fi acela de a trece mai departe, în semifinale. Chiar dacă nu îmi place să dansez, dacă spuneți că acesta este obiceiul pe aici (n. red – ca învingătorii să joace pe mese!) o să mă conformez cu plăcere!”

Primele două meciuri din play-off  dintre CSU Asesoft și CSM Oradea se vor disputa, așadar, mâine și joi, de la orele 20:00, respectiv 18:00, la sala din Brazi. Ambele partide vor fi transmise în direct de DigiSport.
La primul meci, cel de miercuri, jucătorii și staff-ul CSU Asesoft vor oferi cadouri spectatorilor prezenți în sala de la Brazi, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paște.

Nicio minune nu a fost în Ștefan cel Mare la acest 1-3… A fost doar un joc bun al Petrolului coroborat cu o prestație subțire a bucureștenilor! Samba lui Boudjemaa și “foarfeca” lui Hamza au rămas clipele de referință ale acestui meci dar cele trei puncte sunt ale tuturor celor care au crezut – și încă o mai fac! – în aura echipei fanion a Ploieștiului.

Am întâlnit în “Groapă” zeci de prieteni ai Petrolului. Unii, cu lacrimi în ochi, ajunseseră în preajma sectorului rezervat mass-media așteptând clipa izbăvirii sunată din fluierul circarului Unimătan. Odată produsă, îmbrățișându-se în dreapta și în stânga cu semeni de-ai lor care simpatizau cu Petrolul, fanii purtând însemnele galben-albastre au dat frâu liber bucuriei. Aplaudați de bucureștenii care cereau demisia lui Ciubotariu, petroliștii au făcut spectacol pe aleile de evacuare. Tristețea și frustrarea alb-roșilor și marea eliberare a ploieștenilor. Imagini șoc trăite și de ultrașii prahoveni în urmă cu doar câteva etape…

La “zona mixtă”, 9 camere de filmat de la toate televiziunile bucureștene așteptau ieșirea “actorilor”. Rând pe rând, Niculae, Kone, Pulhac și Bălgrădean au refuzat invitația colegilor de mass-media. Cu capetele plecate, târând cu silă gențile enorme, dinamoviștii au dispărut în uriașa parcare a arenei. “Niște țărani, dacă ar fi câștigat nu mai scăpam de ei” spunea cu obidă o fătucă de la Antena 1. Care, imediat, s-a repliat rugându-ne pe noi să i-l prezentem pe Boudjemaa, apoi pe Hamza. “Vă rugăm frumos să-i aduceți dumneavoastră în fața camerelor! Începem să-i învățăm și noi pe băieții ăștia, de săptămâna viitoare nu vă mai cerem ajutorul!” Probabil că domnișoara a rămas plăcut surprinsă nu numai de driblingurile și golurile celor doi ci și de “prestația” acestora în fața camerelor de luat vederi!

În mașină, la întoarcere, ascultând interviul pe care Mulțescu îl oferea în direct celor de la Radio GSP, am avut plăcerea să constat  – chit că, personal, știu asta! – echilibrul discursului actualului antrenor al Petrolului. Întrebat despre echipa pe care o conduce și despre modalitatea prin care a reușit să-i aducă pe băieți într-o astfel de formă, “Turcul” a spus: “Corect este să radiografiem întreg spectrul discuției! Să nu se uite niciodată că fotbaliștii pe care acum eu îi conduc sunt aduși de Vivi Răchită! El i-a văzut, el i-a apreciat, el i-a convins să semneze cu Petrolul! Numai neșansa a făcut ca el să nu mai antreneze acum, chit că o merita pe deplin! El dorea o echipă ofensivă, care să facă spectacol! Nu a fost deloc departe, l-au chinuit doar cele 5 minute de la jocul cu Chiajna! Poate că nici măcar nu aș fi ajuns vreodată la Ploiești dacă Petrolul câștiga atunci! Era un moment formidabil și, sincer, ce rost avea să se gândească cineva la plecarea lui? Să știți că atmosfera la echipă o facem cu toții, cei care tragem acolo pentru același obiectiv! Încercăm să facem pași importanți, de la etapă la etapă, și încercăm să evităm retrogradarea! Petrolul nu are echipă de liga a II-a!”

Firește, pentru cei care deja mă cunosc, ediția de luni a “Pasului la ofsaid” – care va debuta după ora 20:30! – va aduce în fața dumneavoastră exact protagoniștii zilei în materie de sport prahovean: Mircea Dridea, simbolul de 75 de carate al Petrolului și Gheorghe Mulțescu, antrenorul de azi al echipei. Veți avea posibilitatea să dialogați cu invitații și să-i întrebați, eventual, cum au trăit cele 90 de minute ale tăvălugului petrolist din Groapă! Vă veți minuna de răspunsurile primite!

Îi las în plata Domnului pe “specialiștii” care dansau pe mese după înfrângerea Petrolului cu Concordia… Care, nu odată, au condamnat politica transferurilor din iarnă și l-au târât spre ridicol pe Răchită. Răutatea acestora, clipele de fericire trăite în zilele atât de grele pentru club, se pot finaliza în foarte scurtă vreme. Rămași precum cucii, aceștia vor avea parte de exact ceea ce își doresc: sictir, oprobriu, indiferență!  Meritat, zic eu! NU?

Astăzi sunt Floriile, tradiționala sărbătoare ce are loc anual cu o săptămână înainte de Paște. La mulți ani tuturor celor ce poartă numele de Florin, Florina, Margareta, etc. adică tuturor celor ce poartă nume de floare !

(Pozele, nicio noutate, sunt realizate de către prietenul meu Răzvan Păsărică, probabil cel mai bun fotograf de sport din România).