Arhivă lunară: septembrie 2012

Victoria caracterelor (articol publicat în cotidianul Telegrama)

Rar mi-a fost dat să văd atâta încrâncenare ca la meciul de marţi, cel al echipei din România cu selecţionata Istanbulului! Un meci cât o mare speranţă, o întrecere victorioasă pe care doar nişte caractere adevărate o puteau bifa! Tacticizarea partidei, făcută după vizionarea atentă a casetei cu jocul adversarului – în victoria cu 5-0 împotriva trupei din Kazahstan- a arătat că antrenorii selecţionatei Prahova-Muntenia chiar se pricep la strategie! Recuperarea formidabilă a lui Micu, accidentat urât la jocul cu israelienii, a însemnat mult în economia partidei. Componentul Petrolistului Boldeşti, tare precum o stâncă, a tras de el cât a putut şi a insistat să joace împotriva turcilor! Determinarea sa a fost un exemplu şi pentru ceilalţi colegi, victoria finală fiind şi pilda acestui băiat cu inimă de leu. La fel, veteranul Gică Bărăgan, pion de mare valoare al selecţionatei, a admis căniciun meci al carierei sale nu a avut o asemenea miză şi încărcătură! Ce sămai vorbesc despre “piticul”Bădicu, cel care l-a anihilat perfect pe vitezistul Ilyas! Sau pistoanele Bridinel, Nae, Ene, Fl. Gheorghe, un sistem bielă-manivelă care i-a exasperat pe răii şi trufaşii fotbalişti ai selecţionatei Istanbulului!

Este clar, formula obişnuită a învingătorilor, cu doi închizători în faţa liniei de fundaşi, a reprezentat esenţa victoriei! Zeci de baloane filtrate de duo-ul Micu-Bărăgan şi angajările rapide spre linia de atac au însemnat tot atâtea săgeţi îndreptate spre inima apărării otomane. Ca şi duminică, chit că nu au fost mai mult de 4-5 ocazii de gol, toate au fost mari, câteodată chiar imense! Dacă la jocul cu Karmiel Safet am văzut o ratare„grea” a lui Bridinel, acum norocul s-a sucit, el aflându-se la originea ambelor reuşite! Prima dată, după o centrare de manual pentru reluarea de 1-0 a lui Ene, apoi, la penaltiul executat slab, dar respins în faţă de portar, având oportunitatea de a-şi vedea numele pe lista marcatorilor!

Partida a fost la doar câteva momente sădegenereze în urma prestaţiei tânărului arbitru albanez Enea Jorgji, acesta făcând tot ce a putut să ducă echipa din Turcia spre faza finală: cartonaşe galbene arătate la intimidare, obedienţă făţiş arătată gazdelor, penalti acordat inutil! Cu toate acestea, probabil nevrând să se facă chiar de râs, arbitrul a echilibrat deciziile, judecând corect finalul de meci, chiar şi când a hotãrât să-l elimine pe Bridinel pentru cel de-al doilea avertisment!

Presiunea făcută de către oficialii prahoveni în tribuna aprope goală a contat mult! Arbitrul, exasperat de vociferările lui Silviu Crângaşu, Ion Mihai şi Vali Aristan, şi-a sucit prestaţia şi a fluierat corect, parcă pe gustul ultimilor veniţi să vadă echipa, Daniel Richită, Marian Ilie, Marcel Marin şi Dan Tănase! Iar finalul, unul demn de filmele lui Hichcock, a ţinut asistenţa cu sufletul la gurã! Bucuria mare, mare de tot, a fost udată cu câte o sticlă de bere, în parcarea spitalului universitar “Fatih”, locul unde colegul lor, Octavian Gânju, a fost transportat în urma accidentării suferite în minutul 21!

Chiar dacă nu se vedea făţiş, tensiunea meciului ce va avea loc astăzi, cu Mercury Stroitel din Kazahstan, se simţea lesne. Cele trei puncte, dedicate imediat colegului aflat la urgenţă, se pot transforma uşor în şapte, în cazul unei mult dorite şi aşteptate victorii. Cu siguranţă,calificarea pentru faza următoare s-a uşurat enorm, existând numai premisa izbânzii, perfect la îndemână, în faţa unei selecţionate care a încasat 12 goluri cu turcii şi israelienii, marcând numai unul! Jucătorii simt cât de aproape este clipa adevărului, şi noi, şi dumneavoastră, cei de acasă, urmând să ne bucurăm pentru o calificare frumoasă! Şi foarte muncită!

Tavi Gânju, la cuţit!

Din păcate, fundaşul central al echipei prahovene, auto-accidentat în prima jumătate a partidei de marţi şi ajuns la spital cu nişte dureri îngrozitoare, a fost diagnosticat cu ruptură de ligament la genunchiul piciorului drept! Fiind în ţară străină, medicii turci au constatat ruptura şi au opinat pentru o intervenţie chirurgicală imediată,lucru rămas la stadiu de propunere întrucât oficialii universităţii medicale nu au recunoscut asigurarea medicală a fotbalistului, făcută de FRF la “ABC Asigurări Reasigurări S.A.”

A rămas ca speţa săfie rezolvată în urma corespondenţei electronice dintre delegatul echipei, Marian Dima, şi omologul acestuia de la FRF, practic cel care a şi propus respectiva companie! Cert este că, imediat ce răspunsul va fi favorabil pentru unitatea spitalicească, medicii vor putea interveni, durata operaţiei şi repausul pacientului în spital fiind de 24 de ore! Aşadar, exact timpul necesar pentru ca Tavi să fie externat şi astfel să călătorească spre România cu întreaga delegaţie! În caz contrar, el ar fi nevoit să ajungă în ţarã pentru a fi operat de chirurgii români!

Nu vreau să mă gândesc la amploarea pe care ar lua-o acest caz în eventualitatea în care asigurarea la“ABC Asigurări Reasigurări S.A.” nu ar fi valabilă…

Una peste alta, aşa cum v-am obişnuit, încerc să transmit caseta jocului, o poză şi câteva considerente chiar după meciul din această seară, chit că poate noua arenă pe care se va juca meciul nu va avea gazonul prost, nisipos, ca cel de la “Kartal Ilce”, sau lipsa totală a prizelor de curent sau a conexiunii wireless, precum la “Maltepe Hasan Polat”! Mai există şi lista indisponibililor, cu Bridinel suspendat pentru două avertismente, O. Gheorghe, de asemenea suspendat, pentru “roşu” în meciul cu turcii, Bobeică şi Gânju, accidentaţi!

Rămâne ca restul să strângă din dinţi şi să arate că încrederea ce le-a fost acordată merită o evoluţie pe măsură!


A la turca, bre! (articol publicat în cotidianul Telegrama)

De fiecare dată când am scris despre fotbalul Ligilor „A”, „B” şi „C” Prahova am considerat necesar să adaug în preambul sintagma “fotbal mic”. Nu prea ştiu de ce, poate pentru faptul că această ligă reprezintă ultima clasificare a fenomenului în raport cu nivelurile superioare care se tot prezintă frumos ambalate în mass-media şi nu numai.

Un lucru este cert, din acest moment, cel puţin pentru mine: văzând acum, la faţa locului, ce înseamnă acest fotbal, organizarea lui, ambiţiile şi trăirile pe care le implică, cu siguranţă că nu voi mai folosi niciodată sintagma mai sus amintită! Să mă explic. Odată ajunşi, chit că era destul de târziu, gazdele s-au mişcat accelerat, distribuind camerele şi permiţând delegaţiei din România să ajungă în timp util la masă.S-au făcut şi câteva încurcături – rezolvate expeditiv, a doua zi! – dar senzaţia a fost cătotul s-a produs din cauza unor neînţelegeri!

În protocolul competiţiei dar şi dacă alegi sejurul pe cont propriu – în cazul meu – baia turcească şi sauna dar şi spălatul şi călcatul echipamentelor sunt gratuite, plătindu-se doar pentru feluritele procedee de masaj! Apoi masa, una bogată, ca mai peste tot în această ţară! Total indicată sportivilor, predominând legumele şi fructele, supele cremă, pastele dar şi cărnurile de pasăre, vită şi oaie, plus peştele proaspăt! Despre capitolul dulciurilor şi cel al sucurilor… mai bine să nu vă mai spun! Nu pot să nu remarc – a câta oară când vin în Turcia, de la nord la sud! – calitatea serviciilor, delicateţea oamenilor din fenomen, zâmbetul lor continuu, permanenta senzaţie că eşti băgat în seamă, pe banii tăi, în vacanţa ta! Dacă, vreodată, acorzi un bacşiş (cuvânt provenit din limba turcă, la ei se spune “bahşiş”), indiferent cât, 1-2-3 euro, eşti ţinut minte tot sejurul şi înconjurat cu o atenţie specială! Am spus “specială”, pentru că, oricum, eşti tratat cu atenţie!

Duminică, la meciul selecţionatei noastre cu israeliţii de la Karmiel Safet (0-0), am rămas siderat văzând ce implică un asemenea eveniment. Delegaţiile ambelor combatante au fost preluate din Riva cu două ceasuri înainte de joc şi conduse cu antemergător format din maşini ale poliţiei şi jandarmeriei locale. După o cursă ca-n filme, cu sirene şi girofaruri folosite pentru descongestionarea căii de rulare, am ajuns la arena “Kartal Ilce”, un stadion de 6-7000 de locuri amplasat într-un cartier extrem de animat al oraşului, pe coasta Mării Marmara. Oricum, un loc oarecum greu de găsit dacă nu beneficizi de ajutor sau GPS! La coborâre te “doboară”aromele nepereche şi amestecate de fistic prăjit, cafea la nisip, castane fierbinţi, berbec fript, peşte la grătar, kokoreci ori baclavale în suc propriu! Printre blocuri vechi şi construcţii gigant aflate în construcţie – Istanbulul fiind, anual, cel mai mare şantier pe care l-am văzut vreodată! – arena nu ar corespunde, sub nicio formă, licenţierii în România: intrarea în stadion pentru autovehicule lipseşte, practic, cu desăvârşire, autocarele fiind lăsate pe o stradălaterală, blocată 3 ore de echipajele poliţiei (nu mai vorbesc despre aventura intrării pe această uliţă, şoferii mijloacelor de traansport făcând mai multe manevre pentru a se putea încadra într-un spaţiu minuscul!), apoi accesul fotbaliştilor şi oficialilor se face printr-un spaţiu de maxim un metru, ajungându-se la teren după alţi 5-6 (ai impresia că intri din stradă direct pe iarbă!) sau la vestiare, la un metru în stânga şi la dreapta, chiar după ce scapi de rigurozitatea stewarzilor! Căile de acces sunt aproximative, fără “mână curentă”la urcarea treptelor destul de abrupte, doar scaunele comode de la sectoarele rezervate oficialilor şi conexiunea wireless relativ funcţionalăamintind de o arenă a mileniului trei!

Numai câmpul de joc a “scârţâit” serios, decizia acoperirii acestuia cu nisip pentru a facilita creşterea unui gazon mai dens fiind serios amendată de către oficialii celor trei selecţionate care joacă acolo (Turcia evoluează, preferenţial, numai pe arena “Maltepe Hasan Polat”, într-un alt cartier!)

Temeri pentru meciul cu turcii

Jocul de ieri, despre care puteţi citi o mini-cronică în josul paginii, a născut ambiţii mari în rândul delegaţiei prahovene. Fireşte, asta şi pentru că de rezultatul în sine depinde realizarea obiectivului propus. Numai o victorie ar mai putea să-i ţină în cursăpe Bărăgan&Co. iar dezamăgirea a fost enormă pentru ratarea celor 3 puncte în jocul de duminică! Ocazia ireală a lui Bridinel din mitanul secund –lovitură de cap, dintr-un metru, cu toată poarta goală în faţă, balonul ieşind afară! – a lăsat urme, echipa părând debusolată luni, cel puţin pânădupă-amiază! Rolul antrenorilor a fost determinant, trio-ul Decu Crângaşu–Beznea–Panait, supervizaţi de preşedintele Silviu Crângaşu, reuşind, la antrenamentul de după-amiază, să îndepărteze transa. Fiecare a înţeles în ce constă meciul cu otomanii, cu toţii promiţând că-i vor face pe turci “în patru”. Acum, nu mai rămâne decât să şi poată! În primul joc, reprezentanţii Semilunei s-au impus cu 5-0 (1-0) în faţa trupei Kazahstanului.

O victorie nebună!

Prahova-Muntenia–Selecţionata Istanbulului  2-1 (2-1)

Stadion: “Maltepe Hasan Polat” Istanbul. Spectatori: circa 100. Marcatori: Ene(10), Bridinel (25, penalty)/ Yakup(22- penalty).

Prahova Muntenia: Stănulescu – Stanciu, D. Petre, Gânju (21 Al. Costache), Bădicu – Micu, Bărăgan (cpt) – D. Nae, Bridinel, Ene (77 Pantilimonescu) – Fl. Gheorghe (61 O. Gheorghe). Antrenori: Decu Crângaşu, Dorinel Beznea, Aurel Panait.

Selecţionata Istanbulului: Ersin – Mehmet, Serhat, Gokhan, A. Altay (65 Tolga) – Ilyas (46 Okan), Savas, Emre, Ekren – Yakup, Hasan (cpt). Antrenor: Mijdat Yetkiner.

Cartonaşe galbene: Bărăgan (26), Bridinel (37), Micu (64), O Gheorghe (68, 84)/ Altay (25), Savas (65), Yakup (75) Okan (86).

Cartonaşroşu: O. Gheorghe (84).

Au arbitrat: Enea Jorgji – Puto Proletar (ambii din Albania) și Valkov Diyan (Bulgaria)

Amatorii prahoveni au făcut un pas mare către calificarea în faza următoare a competiţiei după succesul realizat împotriva gazdelor turce. La finele unui meci în care românii şi-au demonstrat clar superioritatea, Mihai Ene şi Bridinel au marcat golurile care conferă, acum, Prahovei Muntenia prima şansă la accederea în următoarea etapă a competiţiei.


Aventurile selecționatei Prahova Muntenia în Turcia (articol publicat în cotidianul Telegrama)

Vineri, orele 5:30. Baza de pregătire a echipelor naţionale de fotbal ale României. Implicit, a selecţionatelor care combat pentru imaginea ţării. Printre ele, selecţionata Prahova Muntenia, merituoasa câştigătoare a fazei naţionale, echipa care în perioada 7-14 septembrie reprezintă România la turneul de calificare pentru competiţia europeană dedicată acestui segment fotbalistic. Unul câte unul, cei 18 fotbalişti selecţionaţi şi oficialii care îi însoţesc s-au urcat în autocarul de patru stele care stă cu motorul la relanti. Vali, şoferul de 30 de ani care cu o zi în urmă tocmai venise din Anglia, era pregătit pentru aventura de circa 800 de kilometri cu cap compas localitatea Riva, o staţiune aproape virgină din punct de vedere turistic, aflată la nici 50 de km de Istanbul, dar pe continentul asiatic.

Vârsta şoferului şi calitatea autocarului au făcut ca traversarea Bulgariei (o decepţie enormă pentru excursioniştii în tranzit, de la an la an!) să devinăcât de cât plăcută: mai o muzică, mai un film, o glumă bună, un sandvici sau un fruct… Opririle, obligatorii pentru şofer, au fost suportate cu stoicism, iar debarcarea în vama turcă de la Edirne a fost întâmpinată cu urale! Cât acesta a alergat pentru regimul obligatoriu al vizelor, cu paşapoartele la control şi iminentul desant al vameşilor printre bagaje, pasagerii maşinii au luat cu asalt mega free-shop-ul din zona liberă a punctului vamal, fiecare aprovizionându-se cu ciocolată, sucuri şi alte mărunşişuri. Dincolo, la autocar, un fanion, o şapcă,ceva pixuri şi brichete s-au constituit în cadourile perfecte pentru vameş,acesta afişând cu mândrie, ulterior, însemnele selecţionatei prahovene: un lot îmbrăcat frumos, în echipamentul de prezentare al echipei naţionale a României, cei 18 fotbalişti stârnind curiozitate printre turiştii din vamă!

Apoi, după zecile de poze făcute în punctul de frontieră, băieţii s-au lipit de geamurile autocarului, comentând vreme de 3 ore priveliştea generată de drumul ca-n palmă al autostrăzii Edirne-Istanbul (240 km). La 15 km de megalopolisul cu 14 milioane de locuitori, chit că se rula pe 6 benzi de sens, circulaţia a devenit un infern, drumul până la kilometrul zero al trecerii din Europa în Asia fiind făcut în mai bine de două ceasuri! Timpul a trecut greu, dar frumos, sutele de poze făcute arenei Turk Telecom, fief-ul Galatei ori Moscheei Imperiale Sultanahmet, cunoscută drept Moscheea Albastră sau Palatului Dolmabahce rămânând martore supliciului trăit în scaunul (ce-i drept comod!) al mijlocului de transport! Punctul culminant înaintea ajungerii la destinaţie l-a reprezentat traversarea Podului Bosfor, un monument arhitectonic excepţional. Cu privire la aventura traversării – pentru că este, într-adevăr, o aventură să parcurgi cei 1560 de metri, la 64 de metri deasupra nivelului apei, distanţa dintre cei numai doi piloni de susţinere fiind de 1.090 de metri! – am aflat că, dimineaţa, circulaţia se face pe cinci din cele opt benzi pentru direcţia Asia-Europa şi numai trei în sens opus, iar seara se inversează! Zilnic, în ambele sensuri, trec peste 150.000 de autovehicule, mai mult de jumătate dintre ele fiind autoturisme cu turişti veniţi din toate părţile lumii pentru a descoperi fascinanta Turcie. Taxa de pod se plăteşte, dar numai pe sensul Europa – Asia, printr-un sistem de cartele magnetice (KGS), lucru pe care Vali îl cunoştea, având cartela activă! În Turcia nu se plăteşte rovigneta, dar şoselele lor sunt ca-n palmă, iar de lucrat… se lucrează-n draci, de la an la an!

Depăşesc acest intermezzo cu profil info-rutier şi mă întorc la scopul deplasării, una încheiată fericit, dar după o bâjbâială de 15 minute, la intrarea în localitatea Riva, punctul terminus al aventurii de vineri. Un sat, mai multe nu pot spune despre această destinaţie, cu câteva sute de suflete care trăiesc în cea mai mare parte practicând pescuitul sau oferind servicii turistice! În deal, la o diferenţă de nivel de peste 70 de metri, ne-am minunat găsind un complexul turistic de patru stele, Legend Riva, în completă discordanţăcu cele văzute până acolo, în acea zonă! Hotelul în sine are o sală imensă pentru servit masa, dar şi o altă aripă, în imediata vecinătate, cuprinzând patru locaţii identice, în stil amfiteatru, dar pe înălţime, având la poale, până în apropierea plajei, bungalouri şi duplex-uri, unele chiar de lux, cu grădini superbe şi curbe arhitecturale dintre cele mai îndrăzneţe! Iar Marea Neagră, aici, chiar este minunată!

Imediat ajunsă, delegaţia oficială a fost repartizată în camere şi, după lăsarea bagajului, s-a revenit în recepţie şi, ulterior, la restaurant, pentru servitul cinei. Mulţi dintre fotbalişti, aflaţi la prima lor experienţă în Turcia, au făcut cunoştinţă cu bucătăria otomană, din păcate pentru ei „vedetele dulci” – şi nu numai – fiind greu de atins din cauza vigilenţei celor trei antrenori! Au rămas cu promisiunea că joi, în ultima zi de stat aici, vor avea “verde” la musacale, ghiveciuri, baclavale şi sarailii! Până atunci, se ştie, regimul sportivului aflat la competiţie este compus din brânzeturi, supe, paste, piept de pui, ceva vită, multe fructe…

După o noapte în care fiecare membru al delegaţiei a dormit buştean a urmat micul dejun al zilei de sâmbătă, antrenamentul de prânz şi masa de la orele 14.00. Apoi, odihnă, refacere, masaj, cina şi o scurtă plimbare. De la orele 20.30 a avut loc şi şedinţa tehnică oficială a competiţiei, în urma căreia, prin tragere la sorţi, s-a stabilit ordinea competitoarelor, primele extrase urmând a fi considerate gazde! Echipa prahoveană va avea acest rol în meciurile de marţişi de joi, duminică, cu trupa israelită, jucându-se în echipamentul de rezervă,cel de culoare albă!

Toată lumea se gândeşte numai la acest prim meci… Şi, pentru că toate delegaţiile sunt găzduite aici, la Legend Riva, am avut cu toţii motive de temere observând adversarii! Să sperăm că nu toţi se şi pricep la fotbal, pentru că la capitolul “văzut” cam avem de ce să ne temem!


Fotbal pe pâine! Turcească! (articol publicat în cotidianul Telegrama)

Selecţionata noastră va debuta mâine (n. red –ieri), contra israelienilor de la Karmiel Safet, echipă pe care prahovenii au mai întâlnit-o şi acum doi ani, în Ungaria, la Sopron. Şi în faţa căreia a cedat greu, cu 0-2, la capătul unui meci dramatic, în care golurile s-au primit în ultimele 5 minute! Probabil că nici nu mai trebuie să vă spun, împotriva echipei israeliene se doreşte marea revanşă, despre acest prim meci urmând a vă documenta într-un material postat pe această pagină!

Jocul se va disputa pe arena “Kartal Ilce” din Istanbul (capacitate circa 7.000 de locuri), marţi urmând a avea loc al doilea joc al grupei, contra echipei Turciei. Meciul va avea loc pe stadionul “Maltepe Hasan Polat” (circa 5000 de locuri). În ultima partidă din grupă, adversara prahovenilor va fi echipa Mercury Stroitel – care reprezinta Kazahstanul – jocul fiind programat joi. Merg mai departe “automat” prima clasată şi cel mai bun loc 2 din cele două grupe preliminare. Câştigătoarele se vor califica pentru zona inter-ţări ce se va desfăşura în Bulgaria (pentru primul loc) iar competitoarele clasate pe poziţia secundă vor avea rezervată o deplasare în San Marino! Interesant este că, pentru stabilirea acestei din urmă poziţii, se iau în calcul, conform regulamentului UEFA, doar rezultatele dintre primele trei formaţii, cea mai bine clasată urmând a-şi câştiga dreptul de a merge mai departe.

Vă spun un secret, chit că nu sunt abilitat să o fac: toţi băieţii vor să câştige grupa de pe locul întâi! Atât! Să vedem şi dacă vor reuşi în acest demers!

Lotul deplasat în Turcia

Sebastian Stănulescu (CS Brebu), Alexandru Catană(Unirea Urlaţi) – portari

Daniel Petre (Petrolistul Boldeşti), Octavian Gânju (CSM Câmpina), Dragoş Bădicu (Intersport Filipeşti), Alexandru Costache (Avântul Măneciu), Ionuţ Cioc (Petrolistul Boldeşti) – fundaşi

Marian Stanciu (Avântul Măneciu), Gheorghe Bărăgan (Unirea Urlaţi), Vasile Micu (Petrolistul Boldeşti), Octavian Gheorghe (CS Blejoi), Costin Pantilimonescu (Petrolistul Boldeşti), Mihai Ene (Petrolistul Boldeşti) – mijlocaşi

George Bridinel (CSM Câmpina), Alexandru Bobeică(Avantul Măneciu), Decebal Nae (CSM Câmpina), Florin Gheorghe (CS Blejoi), Andrei Puiuleţ (CSO Plopeni) – atacanţi. Căpitanul echipei este Gheorghe Bărăgan.

Antrenori: Decu Crângaşu, Dorinel Beznea şi Aurel Silviu Panait. Conducătorul delegaţiei este Silviu Crângaşu, preşedintele AJF Prahova.

Egal pentru la final!

Karmiel Safet –Prahova Muntenia 0-0

Stadion: “Kartal Ilce” Istanbul. Spectatori: circa 100.

Karmiel: Rabah –Falah, Ilan Suissa (cpt), G. Malul, Levi – Ben Shalom, Elisha, Hammudi ( 85 Chat), Y. Malul – Eumelech (60 Zalka), Shibel (73 Dahan). Antrenor: Meir Arama.

Prahova Muntenia: Stănulescu – M. Stanciu, D. Petre, Gânju, Bădicu – Bărăgan (cpt), Micu ( 81 Pantilimonescu) – D. Nae, Bridinel (66 Puiuleţ), M. Ene – Fl. Gheorghe (72 Oct. Gheorghe). Antrenori: Decu Crângașu, Dorinel Beznea și Aurel Panait.

Cartonașe galbene: Bridinel (59) Puiuleţ (70), Pantilimonescu (82)/ Shibel (39) Ben Shalan (44),

Au arbitrat: Nikola Popov – Divan Valkov (ambii din Bulgaria) și Bayik Erdem (Turcia)

Observator UEFA: Volkan Bayarslan (Turcia).

Primul joc susţinut de selecţionata de amatori Prahova Muntenia în Turcia s-a încheiat, ieri, fără gol. Deşi au avut câteva bune oportunităţi, cele mai clare irosite de Bărăgan (9), Mihai Ene (44), Bridinel (53, 58) sau Puiuleţ (69), românii nu au putut fructifica nici măcar una dintre acestea. Până la urmă, la finele unui joc în care grija principală a fiecăreia dintre cele două combatante a fost aceea de a nu pierde şi a-şi periclita, în acest fel, şansele la calificare, remiza lasă echipei noastre deschisă poarta către calificare. În meciul care vine, prahovenii nu mai au decât alternativa victoriei pentru a putea spera la avansarea către următoarea fază a competiţiei, în fapt obiectivul Prahovei Muntenia pe pământ turcesc!

Mâine voi publica un amplu articol despre primele impresii culese pe pământ turcesc. Și poze, firește!


Sagna, noul Giovanni Becali?

Vă mai amintiți de Christian Sagna, senegalezul transferat de Petrolul de la echipa lituaniană FK Suduva în vara anului 2006 și care a părăsit gruparea galben-albaștrilor, cu scandal, după două sezoane, îndreptându-se spre prim-divizionara Gloria Buzău?

_Ei bine, sătul de nebunia găsită și trăită în România, jucătorul adus acum 6 ani la Petrolul Ploiești de către antrenorul italian
Rinno Lavezzini a avut un traiect sinuos în această perioadă, făcându-și pofta de a evolua în toate cele trei eșaloane ale României – adică la CSM Râmnicu Sărat, Petrolul și Gloria Buzău – înainte de a se hotărî să evadeze spre alte zări. A mai încercat o aventură prin Polonia, a mai strâns ceva gologani, și iată-l acum devenit impresar cu diplomă, decis să exploateze și el segmentul care i-a produs cele mai mari decepții în cariera de fotbalist. Și asta, firește, tocmai datorită lipsei unui astfel de procurator, personaj care să-i fi canalizat traiectoria de fotbalist cu o mai mare precizie!

_Și, pentru a nu face și el greșelile trecutului intrând pe o piață care nu suferă de astfel de mijlocitori, a apelat la prietenul său Lucian Rădulescu, fostul oficial al Petrolului și Chimiei Brazi, care a decis în urmă cu un an să se detașeze de fenomenul sportiv și să se lanseze în lumea afacerilor! Dar, cum sângele apă nu se face, ținând cont și de rugămintea fostului fotbalist senegalez, Lucică a decis să-l ajute astfel încât Sagna&Rădulescu să devină în scurtă vreme un nume cu sonoritate în lumea impresariatului.

“Nu o să înțeleg niciodată de ce pot face astfel de treburi oameni mult mai slab pregătiți în fotbal și Christian, fost fotbalist cu talent, nu! El are un fond extraordinar, are capacitate bună să conducă o astfel de acțiune și presimt că, în scurtă vreme, o să auziți de fotbaliști aduși de el în România! Piața franceză o cunoaște bine de tot iar acolo, cum bine se vede, există valori
neexploatate! Am admis să-l ajut cu tot ceea ce mai știu și eu, cu o relație, cu un sfat, astfel ca – într-un timp relativ scurt – să ne butem bucura de fotbaliști direcționați spre campionatul românesc de Sagna! Poate chiar și Petrolul să-și mai găsească unul-doi tineri din această afacere! Nu-mi este frică de treabă și de sarcinile pe care mi le-am impus și chiar dacă o să mai greșesc ceva, vreodată, să știți că o voi face doar pentru că muncesc!” a declarat Lucian Rădulescu în exclusivitate pentru “Telegrama”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 


“Pasul la ofsaid” din 4 septembrie 2012

Aici este atașat link-ul emisiunii de marți seară, producție în care l-am avut invitat pe Ionuț Pană, ofițerul de presă al Petrolului Ploiești. Profitând de mini-vacanța pe care Mircea Rednic a acordat-o elevilor săi dar și de “seceta” conducătorilor atunci când echipa nu joacă de nota 10, singurul cu care am putut dialoga pe subiectul echipei fanion a orașului a fost responsabilul cu mass-media al clubului. A rezultat o emisiune cu destule momente foarte bune pe care vă invit să o (re)vizionați!

http://www.dailymotion.com/video/xtbdhn_pasul-la-ofsaid-pt-transfer-4-septembrie_sport


O frumusețe de meci! (articol publicat în cotidianul Telegrama)

CFR 1907 Cluj – FC Petrolul Ploieşti 2-2 (1-1)

Stadion: “Dr. Constantin Rădulescu” Cluj. Spectatori: circa 7.000. Marcatori: Kapetanos (28), Mureşan (77)/ Bokila (12), Cadu (62 autogol).

CFR: Felguieras 6 – Cadu 4 (cpt), Maftei 6 (64 Nicoară 6), Piccolo 5.5 – Ivo Pinto 5.5, Godemeche 5, Mureşan 7, Camora 6 – Sougou 5.5, Kapetanos 7, Bastos 7 (85 Pedro). Antrenor: Ioan Andone.

Petrolul: Hamutovski 8 – Achim 6, Galamaz 6 (cpt), Geraldo 6, Guilherme 6 – Marinescu 6 (73 Hoban 5.5), Mustivar 6.5 – Boudjemaa 6, Cristescu 7, Grozav 6 (46 Alcenat 6) – Bokila 8.5 (66 Younes 5.5). Antrenor: Mircea Rednic.

Cartonaşe galbene: Maftei (36), Cadu (45), Piccolo (90+3)/ Marinescu (38), Hamutovski (83), Hamza (90+1), Boudjemaa (90+4).

Au arbitrat: Sebastian Colţescu 7.5 (Craiova) – Valentin Avram 8.5 şi Mircea Orbuleţ 7.5 (ambii din București).

Observatori: Ioan Mureşan (Timișoara) şi Alexandru Boc (București).

Jucătorul meciului: Jeremy BOKILA.

Petrolul a arătat duminică seară la Cluj, în fața campioanei, ca o echipă capabilă să-și îndeplinească angajamentele: joc
agresiv, fotbaliști bine motivați, ambițioși, tactică interesantă, chiar și puțin noroc!

Să fiu bine înțeles, niciodată Petrolul nu a avut șansa Politehnicii Iași sau a lui Rapid sau Dinamo, echipe care au smuls
galben-albaștrilor măcar 5 puncte mari DOAR DATORITĂ NOROCULUI! Petrolul a jucat în fief-ul campioanei cu dezinvoltură, după un start furibund, demn de o finală de competiție continentală. În secunda 45, Bokila a scapăt singur cu Felgueiras dar șutul său a fost deviat de portar, în corner! Apoi, după alte 7 minute, Marinescu a trimis direct spre poartă, din lovitura liberă de la 25 de metri, dar balonul a ocolit spațiul porții! Camora a centrat periculos în careu (10), dar nici Kapetanos, nici Sougou, nu au reuşit să trimită balonul spre poartă. Imediat, pe contraatac, Bokila a încercat un lob, însă mingea nu a găsit cadrul porţii! A urmat, apoi, o fază bliț: Sougou a înscris după o centrare de pe dreapta dar asistentul Avram a indicat, perfect, ofsaid, iar pe
contraatac, BOKILA (12) a deschis scorul, 0-1! Defensiva gazdelor s-a clătinat încă o dată dar Felgueiras (17) a respins şutul din zona punctului cu var al autorului golului! După o perioadă în care fazele au oscilat la cele două buturi, însă fără vreo finalitate, KAPETANOS (29), servit ideal de Pinto, a declanşat fiesta în tribune, 1-1! CFR a prins aripi şi tot vârful grec avea să-l remarce pe goal-keeper-ul Hamutovski la acţiunea imediat următoare (31). Prima repriză s-a încheiat cu şutul expediat puţin alături de Marinescu (42) şi lovitura liberă executată dezolant de Grozav (44).

Tot “lupii” au făcut legea și în debutul mitanului secund! Mai întâi Piccolo a respins excelent un balon care îl viza, la 6 metri, pe Cristescu (50), iar apoi Bokila s-a încurcat la centrarea lui Boudjemaa (52). După șapte minute, Sougou a căzut în careu – după
ce i-a driblat pe Guilherme și Boudjemaa, ultimul lovindu-l peste picioare – şi Colţescu a dictat penalti. Cadu (59) a luat decis balonul dar a trimis telefonat şi tabela a rămas 1-1. Ghinionul l-a urmărit pe portughez şi, la centrarea lui Bokila, acesta a preferat să-și introducă balonul în propria poartă decât să o facă Marian Cristescu (62), excelent plasat: 1-2! Meciul a continuat să fie animat iar Hamutovski a respins cu dificultate balonul trimis de Bastos din lovitură liberă (72). Insistența gazdelor s-a concretizat în minutul 78, atunci când MUREȘAN   a restabilit egalitatea după un șut-centrare, de pe stânga, care l-a păcălit pe portarul Petrolului: 2-2! Sougou şi-a exasperat fanii cu o reluare alături din poziţie favorabilă (88) şi meciul a luat sfârșit! Ar fi fost prea de tot ca, într-o lună, Petrolul să piardă atât de multe puncte cu doar câteva momente înainte de fluierul arbitrului!

- Singurul fotbalist al Petrolului care a fost primit cu sudalme la ieșirea pe teren – și chiar și ulterior! – a fost portarul Bornescu,
cel care, pe când îmbrăca tricoul lui U Cluj a avut un conflict fizic cu căpitanul CFR-ului, Ricardo Cadu, într-o partidă disputată pe Cluj Arena.
- Petrolul, ca de obicei, a fost susţinută de mai bine de 50 de fani care şi-au încurajat favoriţii, cu sportivitate, pe întreg parcursul întâlnirii de pe arena “Dr. Constantin Rădulescu”.

- Uruguayanul Jorge Martinez (29 de ani) a asistat la partida de duminică. Jucătorul de profil ofensiv a fost împrumutat până la vară de la Juventus Torino.

- CFR a rezolvat şi transferul lui Saşa Bjelanovici (33 de ani), atacant croat care a mai fost în lotul ardelenilor și în sezonul 2010-2011.

- Fotografiile au fost realizate de Mircea Roșca, unul dintre cei mai talentați fotografi ai Ardealului!

 

 

 


Scenariu cu repetiție

Este din ce în ce mai clar că, vrem nu vrem, sportul este și el o parte a politicii. Și nu una măruntă, ci ditamai halca! Iar exemplul zilei vine de la sportul cu mingea mică, handbalul trăind în aceste zile clipe dintre cele mai urâte.

Din capul locului vă mărturisesc că astfel de derapaje nu fac decât rău sportului. Handbalul, acest sport în care România s-a aflat de multe ori la vârful ierarhiei, ajunsese și la Ploiești un prilej de mândrie. Două echipe, feminin și masculin, ambele sub tutela protectoare a Clubului Sportiv Municipal – așadar a Primăriei – rămase în eșalonul de elită după doar un an de participare, au fost la doar un… telefon să fie mazilite, acum, la nici o săptămână până la debutul unei noi ediții de campionat! În sfârșit, după o aventură scurtă, ambele și-au reluat ciclul de pregătire dar numai cu consimțământul factorilor abilitați să le diminueze drastic bugetele! Purtând o discuție telefonică cu profesorul Gheorghe Ionescu am rămas siderat văzând cum greșelile trecutului au ajuns, acum, apanajul noilor conducători. Să mă explic.

_În urmă cu un an, pe vremea când Mircea Anton și Gheorghe Ionescu – doi dintre cei mai valoroși antrenori de handbal ai momentului – făceau un cuplu redutabil, menit să țină echipa feminină de handbal a Ploieștiului aproape de vârful ierarhiei naționale, “politicul” s-a implicat în debarcarea primului, lăsându-l pe Ionescu să conducă de unul singur. Întrebat la acea vreme despre măsura decisă în cancelariile de la “Casa Albă”, Ionescu declara la emisiunea “Pasul la ofsaid”: “Domnule, eu mă înțelegeam bine cu domnul Anton dar cele întâmplate chiar mă depășesc și nici nu prea vreau să le comentez!”

Acum, după numai un an, roata s-a sucit și Ionescu pare a deveni subiectul unei telenovele în oglindă. Motivele notificării de concediere începând cu 8 octombrie 2012 sunt puerile: că nu are documente de planificare a pregătirii, că nu a întocmit rapoartele lunare de activitate dar și pe cele de joc, că nu a întreținut o atmosferă propice pentru performanţă ori că nu și-a îndeplinit obiectivul, locul VIII, CSM-ul clasându-se, la final, pe zece!

Se vede că, în mare, Ionescu pare “executat” pentru greșeli ale trecutului. Contactat, acesta a declarat cu obidă: “Domnule, am acoperire totală pentru toate foile acelea din notificare! Am trimis către FRH planificarea și copiile rămase la CSM îmi pot da dreptate! Fără să vă mai spun că am absolut toate înscrisurile la mine acasă! Am făcut raport lunar de activitate şi i l-am prezentat consilierului pe probleme de sport al primarului, Corina Ungureanu. Nu vă mai spun că am făcut raport de joc chiar şi după meciurile amicale! Dar cel mai mult m-a durut acuzaţia potrivit căreia nu aș fi întreţinut o atmosferă propice pentru performanţă, în cadrul lotului! Asta mi s-a părut chiar maxim! Tocmai eu, care pun un accent major pe relația cu jucătoarele, performanțele de până acum fiind indisolubil legate de acest factor! Cadrul normal de lucru, de pregătire, zâmbetele de pe chipul fetelor, toate îmi sunt favorabile, nu invers! Am investit în asta, am fost bucuros că pot și știu să o fac, chiar dacă uneori
m-a costat și din propriul buzunar! Sunt siderat, am fost rănit fără niciun scrupul acum, după ce am reconstruit echipa în vacanța de vară! Perioadă în care am muncit pentru completarea lotului cu elemente dintre cele mai bune pentru acest nivel, pentru echipa orașului! Și acum, înainte cu câteva zile de debutul oficial, mi se prezintă un act prin care sunt aruncat precum o măsea stricată! Credeți-mă, am mai bine de 70 de ani dintre care 43 bătuți pe muchie în slujba acestui fenomen! Nimeni nu m-a jignit astfel până acum! Am înțeles că acest caz a ajuns pe masa de lucru a domnului primar. Că și domnia sa știe acum ce
nenorocit de om sunt! Domnule Bădescu Iulian, domnule primar, ați fost mințit cu obstinație, sunteți grosolan manipulat! Nu aveți voie să girați un astfel de comportament, trebuie să verificați și să dispuneți în cunoștință de cauză! Am ajuns în pragul deznădejdii, viața mea a fost dedicată handbalului! Când soția mea a dispărut, în urmă cu șapte luni, am lăsat-o singură la capelă pentru a fi alături de fetele mele în deplasarea de la CSM București! Nu vreau să fiu compătimit, vreau doar să mi se facă dreptate! Ce să fac eu acum, la nici o săptămână de debutul campionatului? De ce, oare, nu mi s-a comunicat decizia de
încetare a activității la finalul campionatului? Unde era stipulat că dacă terminăm pe locul zece îmi pierd slujba? Care este diferența dintre locul opt și locul zece, de vreme ce niciunul nu asigura participarea în vreo cupă europeană sau alte beneficii ori penalizări? De ce nu s-a făcut ședința de bilanț a campionatului la sfârșitul ediției trecute, așa cum este logic și normal? Acestea sunt întrebări pe care orice om de bună credință cred că și le pune! Atunci, oare, de ce sunt pus în ipostaza condamnatului care este executat fără a beneficia de un ultim cuvânt? Cui i-am făcut vreun rău?” a terminat, plângând, venerabilul profesor.

Da, sunt un tip destul de ușor impresionabil! Am avut aceeași trăire și în urmă cu un an, atunci când Mircea Anton, un alt profesor de elită al handbalului național, a fost obligat să se retragă cu mâinile, practic, legate, de lângă “agreatul” de atunci, Ionescu! Atunci, am condamnat politica mârșavă a conducătorului unic, cel care știe-nu știe, se bagă cu bocancii murdari în viața unor oameni pentru care sportul, handbalul, reprezintă existențialul! Și în cadrul unei dezbateri televizate – la care au participat ambii antrenori! – am militat pentru concordie și înțelegere în beneficiul echipei! Atunci, ca și acum, s-a luat o
decizie inumană! Pare de neînțeles dar, iată, cu toate promisiunile făcute înainte de campania electorală, noii conducători par a nu fi înțeles nimic din greșelile trecutului nu tocmai îndepărtat! Pe care, cu toții, le-am dorit a fi șterse de pe răboj!

Contactându-l și pe Mircea Anton, cel care va rămâne la cârma echipei în această ediție de campionat, după concedierea lui Ionescu, acesta a declarat: “Prefer să nu fiu amestecat în această speță! Am aflat și eu despre notificarea profesorului Ionescu, tot ce rămâne de amendat fiind întârzierea cu care dânsul a primit respectiva hârtie! În rest, chiar nu știu ce apărea stipulat în contractul acela, dacă au fost stabilite criteriile minime de performanță, de clasare, organizare, etc. Ceea ce este bine de știut, pe logică zic, este că domnul primar a anunțat exact tema viitorului atunci când a redus bugetul echipei. Adică, din următorul
sezon competițional, echipele ce evoluează la acest nivel sunt obligate să găsească resurse proprii pentru finanțare, bugetul consiliului local nemaiputînd să alimenteze sportul la acest nivel! Este, dacă vreți, cazul identic de la fotbal! Jucătoarele vor avea un statut unic, urmând ca ele să fie regăsite în nomenclatorul de meserii drept <<handbaliste>>, adică având meseria de bază trecută cu sfințenie în fișa postului! Va trebui să alergăm după bani, după sponsori de calibru, dacă vrem să mai avem echipe la cel mai înalt nivel al sportului românesc. Va rezista doar cine poate, asta-i foarte clar!”

De acord, domnule profesor, este clar că viitorul de care amintiți apare zugrăvit în culori terne, departe de pastelul anilor în care banii veneau cu ghiotura și erau cheltuiți alandala! Numai că dreptatea, la fel ca și în cazul dumneavoastră acum un an, pare doar apanajul celor aflați la putere. Sau, măcar, ar trebui să fie precum zicea, odată, marele romancier român Camil Petrescu: “Dreptatea este deasupra noastră și este una pentru toată lumea și pentru toate timpurile!“

Eu rămân la impresia că scriitorul a fabulat…

 

 

 

 

 

 


Dorinel așteaptă în joc de glezne (update)

Așa cum am promis, revin cu concluzia pe care am tras-o după ce, la prima oră, am lecturat site-ul Gazetei Sporturilor. Acolo unde, sub titlul “Rednic pe cracă, Florian Walter l-a contactat pe Dorinel Munteanu pentru a prelua banca tehnică a Petrolului!” autorul scria nici mai mult nici mai puțin decât că Mircea Rednic va fi demis chiar în această seară, dacă Petrolul nu câştigă pe terenul campioanei CFR Cluj! Știrea mai era completată cu o informație, anume că Yuksel Yesilova, preparatorul fizic turc aflat momentan la Astra, va face parte din staff-ul lui Dorinel Munteanu odată cu venirea acestuia la cârma echipei!

De aici am plecat cu supoziția și, ulterior, cu investigația. L-am contactat telefonic pe Gheorghe Mulțescu, coach-ul echipei din “9 Mai” declarând în exclusivitate pentru www.cristian-anghelescu.ro: “Într-adevăr, cunosc despre faptul că Yuksel are o ofertă venită ieri, parcă, să lucreze pentru altcineva! Dar Dorinel Munteanu are echipă, la acest moment? Ce se întâmplă dacă Petrolul învinge la Cluj? Oricum, chiar că nu mă interesează aspectul, cert este că Yuksel are tot dreptul să plece de vreme ce este un cetățean străin, care nu este înțeles pe de-a întregul cu echipa Astra! El nu poate aștepta cum o fac eu, în țara mea, la vârsta mea… Îmi pare rău după el dar așa este viața!”

Poate că totul nu este altceva decât un balon de săpun! Poate că ar trebui să se țină cont numai de cele apărute pe site-ul oficial al clubului! Cert este că, în calitate de jurnalist, nu aveam voie să ratez subiectul, mai ales că – de câteva zile – gura lumii slobodă nu face altceva decât să vorbească despre “subiectul Dorinel Munteanu, petrolistul”! Și, de câte ori până acum a ieșit vreo pală de fum fără a fi fost făcut un focușor?


Dorinel Munteanu așteaptă în joc de glezne!

Imediat după ce mă întorc de la Derbiul de Trap vă prezint concluzia finală în cazul atât de aprins al aducerii unui nou antrenor la Petrolul! Pare din ce în ce mai clar că, în cazul în care echipa nu se impune astăzi pe terenul campioanei, Mircea Rednic va fi înlocuit cu fostul coach al Oțelului Galați (campioana trecută!), Dorinel Munteanu. După prânz, doar aici, veți citi și despre dovada care întărește afirmația aceasta! Așadar, puțintică răbdare!