Când au trecut cei 6 ani de la părăsirea primei divizii? Atunci, la despărțire, după mizeria de meci de la Voluntari, patronul conjunctural Dan Capră anunța oficial că se retrage din fenomen iar Petrolul, rămasă fără susținere financiară, urma să se dezintegreze… Era într-o zi de 21 mai 2016, fotbaliștii erau neplătiți de 5 luni iar toate perspectivele conduceau către iminentul faliment…
Fotbaliști interesanți precum Zoubir, Astafei, Benga dar și alții ajunseseră la capătul răbdării iar evoluțiile lor coborau spre limita penibilului.
Era în pragul verii dar viscolul se instalase, deja, în sufletele suporterilor ploieșteni…
Ce a urmat este istorie: andrenalină, speranță, credință și pași din ce în ce mai apăsați.
Saga Veolia
Implicarea Veolia a fost de neprețuit dar neștiința gestionării fondurilor în fenomen a făcut ca timpi prețioși din viața echipei să se piardă lăsându-se loc speculațiilor legate de sacii de bani aruncați pe Apa Sâmbetei pentru niște rezultate mediocre.
Nu sunt vorbe în vânt, iar dovada cea mai concludentă este chiar această promovare, una realizată fără banii risipiți în trecut ci mai degrabă prin știința unui management nebolnăvicios și a formării unui colectiv care să tragă din inimă, cu suflet, pentru culori și oraș! Cu antrenor nou, cu fotbaliști noi, cu durere și modestie, Petrolul a reușit să demonstreze că dacă s-a vrut cu adevărat și dacă știința conducerii a fost orientată exclusiv către performanță, obiectivul a putut fi îndeplinit! Chiar și la limita inferioară a unui buget care, de fapt, nici măcar nu a fost anunțat pentru că… nu a fost!
Claudiu Tudor, omul de nădejde
S-a mers pe sârmă, în echilibru relativ, cu fotbaliști dispuși să riște în condițiile în care, săptămânal, soseau vești legate de cooptarea unor sponsori cu dare de mână dar, din păcate, departe de cei care puteau asigura adevărata liniște la echipă.
S-a trecut la împrumuturi, la reeșalonări, la rugăminți, la toate subterfugiile menite să țină echipa “în priză”!
Fostul “petrolist” Claudiu Tudor, acum manager sportiv al echipei, a fost cel care s-a ambiționat la maxim, sumele de bani cu care a împrumutat clubul scoțând echipa dintr-o criză profundă care ar fi putut deveni fatală. Ori, acțiunea sa s-a văzut cel mai bine din tribune și peluze, suporterii apreciind implicarea sa financiară și nu numai, destui dintre sponsorii veniți lângă Petrolul fiind convinși de prietenia care-i leagă de oficialul echipei!
Gazon udat cu lacrimi
Petrolul a promovat în primul eșalon cu o etapă înainte de final! Miile de fani care au invadat terenul la final de joc au creat o atmosferă excepțională, demnă de o echipă mare așa cum este cea a “lupilor”! După multă vreme, poate din sezonul 2013-2014, nu am mai văzut atâta fericire, semn că performanța în sine aduce dimensiunea fotbalului ploieștean la cota corectă. Tineri de liceu sau chiar mai mici, vechi suporteri, seniori ai peluzelor, cu toții au coborât în iarbă și au îngenuncheat la picioarele mai noilor idoli! Iar Nae, la braț cu lideri din peluză, s-a comportat precum un ultras veritabil: a plâns, a râs, a cântat și a dansat pe gardul despărțitor, semn că bonomia și rigiditatea din timpul sezonului erau doar semne ale unei viitoare și mult dorite descătușări.
Minunile lui Mario: Mario Bratu!
Cum o fi să ai un oraș la picioare, la nici 20 de ani? Să poți să-ți oferi cel mai frumos cadou exact când echipa ta avea cea mai mare nevoie de toate punctele puse în joc?
Mario a făcut-o și s-a putut bucura exact ca un copil ce, în opinia mea, încă mai este: cu zâmbetul unic, larg, la bustul gol (tricoul fiindu-i smuls, efectiv, de zeci de domnișoare aflate la “vânătoare”!) cu vorbele la el, fără fițe și alte caraghioslâcuri!
Bombele sale au explodat în poarta nefericitului Aldescu, portarul Concordiei, toți spectatorii aplaudându-l în picioare! Au fost momente unice care, prognozez, se vor mai repeta și în prima ligă!
Nu știu cum să-i conving pe cei care stăpânesc adevărate imperii financiare să vină și să se alăture acestui proiect cu Petrolul în prima ligă!
Apel sincer, nefardat…
Nu am făcut-o niciodată pentru că, cel mai probabil, nu credeam cu adevărat în viitorul acelor momente. Acum, sincer, cu cei care sunt “în pâine” la echipă, pot să insist și să-i conving pe cei care pot și vor că o astfel de investiție le poate aduce ȘI profit! Am scris “și” cu aldine pentru că se vede cine vrea și cine poate să-i ajute într-o astfel de tentativă!
Petrolul a (re)devenit un brand de luat în seamă, o marcă importantă și fiabilă!
Sunt ferm convins că și municipalitatea și Consiliul Județean ar trebui să fie implicate în bunul mers al echipei, orgoliile personale neavîndu-și sunsul! Este din ce în ce mai clar că echipa Petrolul trebuie ajutată, necondiționat, și că demersul sprijinirii acesteia stă mai degrabă în obligația morală și mai puțin în ambițiile mici, de atâtea ori dătătoare de conflicte!
Slavă vouă, dragi “petroliști”!
Mă rog pentru voi toți, “lupilor”, mi-ați făcut o bucurie imensă promovând și vreau să cred că ambiția și patosul arătate nu se vor opri aici! Sunteți eroii județului, sunteți vitejii mei! Vă respect și vă țin pumnii mereu!
Vreau să cred doar că înțelepciunea celor care v-au condus nici nu va da pe afară și nici nu va face implozie! Așa să vă ajute Dumnezeu!
Comentarii recente