Arhivă nor etichete: “U” Cluj

Petrolul și gura lumii

În timp ce iubitorii fotbalului așteaptă, nerăbdători, zilele și orele rămase până la debutul play-off-ului, cei care fac regia spectacolului trudesc din greu.

Devine tot mai pregnant motto-ul potrivit căruia banii și numai banii contează! Iar această deviză riscă să dezumanizeze până și sportul. Sau, mă rog, să îl compromită până la pierzanie!

11Nicio noutate, Petrolul nu stă pe roze la acest segment. Când a stat, niște mizeri și-au bătut joc: de culori, de idei, de măreție, de tot ce înseamnă ideal! Pentru niște bani! Nu spun de care, știți voi!

Acum, cu foame de performanță, cu antrenor onest și profesionist, cu oficiali în același balon și fotbaliști care și doresc promovarea, echipei îi este dat să sufere. Dar nu, neapărat, pentru că și-ar fi pierdut din valoare cât datorită micilor seisme care se tot anunță în așteptarea celui mare. Ca la televiziune!

Gura lumi-i slobodă!

Un vechi proverb românesc spune, foarte sugestiv,  ,,Foaie verde lobodă, Gura lumi-i slobodă”. Semn că, mai mereu, că este real sau ba, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru este ori bârfă ori adevăr greu verificabil. Dar lesne de aruncat în malaxorul zilnic, perfect alimentat și amplificat de către rețelele sociale.

Povestea acestui play-off va fi una de succes, nu mă îndoiesc de asta! Vă veți da seama peste ceva vreme…

Le jeux sont fait? (jocurile sunt făcute?)

Încep cu Steaua, echipa care și-a câștigat dreptul să joace în play-off. Dar care, potrivit hotărârii Comitetului Executiv al FRF din data de 18.08.2020 dar și a ultimelor decizii care ratifică imposibilitatea promovării, NU ARE DREPT DE PROMOVARE, SUB NICIO FORMĂ, DIRECT SAU LA BARAJ! 22Și atunci, pe bune, ce caută Steaua în această ecuație? La ce să se gândească iubitorii fotbalului, cei cu “gura slobodă”? Că Steaua va face jocurile pe prietenii, afinități, sume! Mai mult, dezvoltând, cine are prietenii în acea zonă? Dar sume consistente? Cititorii domeniului meu cunosc, deja, asta…

Clujul și Sibiul… sau dansul pe sârmă!

Mai departe… “U” Cluj, întărită în iarnă și cu start debordant înaintea marii întreceri de 10 partide. O echipă la fel ca Petrolul în opinia mea dar, atenție, cu măcar un zero în coada sumei alocată acestui moment! Este și cazul sibienilor, cei care au un președinte recunoascut pentru abilitatea de a face jocurile și de a scoate unt chiar și din… urdă! Dar care, la acest moment, suferă din cauza situației financiare precare. Pentru ei, rezultatul planului de organizare, cu termen 30 aprilie, este decisiv. 33Dar, și aici se pune întrebarea firească: ce face Hermandstadt în cazul în care se află pe loc promovabil (sau la baraj) și rezultatul vizavi de planul de organizare va fi negativ?

La Concordia curge miere!

Să tot să ai bafta acestei echipe! Un “jucător” prin excelență, edilul comunei de la marginea Capitalei ar fi promis “buget nelimitat” dacă echipa se va califica în play-off, adică dacă va câștiga la Buzău! (vă este cunoscută sintagma, da?!) Cu hăis, cu cea, mai cu unii, mai cu alții, elevii lui Ianis Zicu au prins aripi și vor Liga I! Îi ajută bugetul, “gurile slobode“ vorbind despre amețitoarea sumă de 2 milioane de euro! Ai voie să te gândești la promovare, nu-i așa? Urmăriți-le traiectul și mai discutăm! Cert este că, dintr-o “Cenușăreasă” insipidă și incoloră, echipa în discuție s-a transformat în “Fata de la ora 5”, cea atât de pețită! Mai ales de către cei aflați, permanent, “în foame”!

Hora Unirii

Cea mai fără de obiectiv dintre cele 6, Unirea Slobozia, a reușit, incredibil, performanța de a fi prezentă în play-off. Ea trebuia să câștige cu Ripensia dar și Buzăul să piardă acasă cu Concordia iar ciucanii să nu câștige, la Miercurea Ciuc, cu FC Brașov! Așa s-a și întâmplat iar echipa lui Adi Mihalcea a devenit, brusc, “oaia cu lapte gras”! Tot pe surse, deja un “prezidente” s-ar fi prezentat la arena “1 mai” din orașul din drumul vechi spre Litoral. Dar, surpriză, a fost refuzat! În favoarea cui, se întreabă “gurile slobode”?

Petrolică, fără frică!

Tema acestui material nu este aceea de a speria pe cineva și nici de a da verdicte sau judecăți de valoare! Pur și simplu, după cele văzute și trăite ani în șir – la toate nivelurile – chiar am și de ce să mă agăț!

44Pare tot mai sigur, trupa galben-albaștrilor este doar la mâna ei! Și poate că este mai bine așa, chit că – după cele scrise mai sus – nu prea este și moral!

S-ar putea spune că rolul cel mai important, la acest moment, este cel al conducătorilor! Că ei au rolul de a scoate iepurele din joben (citește banul din seif!) Cum la club nu mai există deloc așa ceva, amintitul rol rămâne exclusiv în seama fotbaliștilor și a tehnicienilor! Ei pot arăta că dragostea față de culori nu este chiar o vorbă desuetă! Că amintirea jocului câștigat în fața “șapcilor roșii ”cu 1-0, în debut de decembrie, este vie și că reeditarea este posibilă! Ar conta numai dorința și voința, pentru că există destulă calitate! O victorie, sâmbătă, ar însemna mult de tot! Nu totul, dar destul cât să înceapă marile demențe între celelalte competitoare! Pentru că Petrolul acelui moment s-ar afla într-o altă dimensiune, probabil cea cu iz de prim eșalon!


Scrisoare deschisă adresată lui Florian Walter (articol publicat în cotidianul Telegrama)

Nu vă ascund faptul că, din momentul în care aţi preluat oficial Petrolul, am vrut să port o discuţie cu dumneavoastră, acel demers jurnalistic pe care îl caută inutil şi ceilalţi colegi de breaslă. Cu toţii am fost duşi cu zăhărelul, amânaţi, fentaţi, aflând că mai existaţi numai din imaginile surprinse cu greu de camerele TV ori lecturând câte o declaraţie acordată doar unui anumit cotidian din Capitală! Atunci când trebuie, când există un anumit interes, etc.

Frustarea noastră, a prahovenilor, se accentuează odată cu trecerea etapelor, lipsa de transparenţă a dumneavoastră făcând prozeliţi şi prin cancelariile oficialilor de la club.

Habar nu am care ar fi logica politicii de a sta în umbră, cert este că decizia produce efecte dintre cele mai ciudate printre noi, iar, prin extensie, la nivelul suporterilor Petrolului. Am convingerea că nici măcar nu vreţi să ştiţi ce s-a întâmplat, în timp, aici, la Ploieşti, atunci când potentaţii zilei sau pur şi simplu oamenii cu putere de decizie au ales politica struţului!

În cazul de faţă, lipsa comunicării, repet, transparenţa aproape zero, problemele legate de echipă şi alte “mărunțişuri” arată nivelul unui club care se caută, nicidecum al unei entităţi sportive care să bată la porţile Europei reale. Nu pot să cred că n-aţi vrea să cunoaşteţi şi alte idei decât cele pe care v-aţi obişnuit să le ascultaţi! Care, volens-nolens, sunt spuse cu perdea, chiar fricos, de vreme ce scaunul mai tuturor subordonaţilor este unul frumos şi comod dar plasat pe un teren destul de glisant.

Domnule Walter, am convingerea că vă place fotbalul, că investiţiile pierdute la Dinamo şi “U” Cluj v-au întărit! Sunt sigur, însă, că v-aţi format o imagine greşită vizavi de mass-media, iar când vorbesc despre acest segment mă refer strict la colegii din Ploieşti. Aici, în urbea lui nenea Iancu, există la unii şi plăcerea de a savura spectacolul fenomenului, nu doar pe cel al can-can-ului de zi cu zi! Astfel, chit că vă convine sau nu, aţi fi aflat de la noi că faceţi greşeli majore atunci când insistaţi, în timp, să plătiţi sume astronomice unor jucători, chiar antrenori, care mimează fotbalul! Că valoarea lor este alta, cu mult mai mică decât cea sugerată de agenţi, impresari sau apropiaţi. Vă văd chircit de supărare după meciuri ratate precum cel cu codaşele CSMS Iaşi ori Gloria Bistriţa. Omul, la bucurie dar şi la supărare, vorbeşte, se exteriorizează, transmite! Ori, dumneavoastră, lăsaţi impresia că trăiţi doar la umbra partidelor câştigate cu Ceahlăul ori Pandurii…

Nimeni nu vă ceartă, nimeni nu vă dă lecţii… În fond, banii sunt ai dumneavoastră! Doar îmi permit să vă reamintesc că, în vară, vrând să explicaţi de ce aţi ales Ploieştiul în dauna Clujului, spuneaţi despre răceala oamenilor de acolo: “În trei ani de şedere acolo, nu m-a invitat nimeni la un gulaş, la o ciorbă de fasole, o ceapă sau o pălincă. Să stăm la o masă şi să vorbim. Nu m-a felicitat nimeni pentru ziua mea de naştere, de Crăciun, de Florii, de orice ar fi vrut. Era clar că nu am fost dorit. Munca depusă acolo mi-a făcut plăcere, dar banii daţi s-au dus pe Someş. Din păcate, după 3 ani la Cluj, pot spune că mi-am făcut doar doi prieteni: Paul, şoferul autocarului nostru, şi Mirela, doamna de la club care îmi aducea cafeaua”.

Iar acum, venit la Ploieşti, vreţi să fiţi mai catolic decât Papa şi testaţi capacitatea noastră de a înţelege o stare de fapt vecină cu ambiguitatea.

Poate că acum aveţi mai mult de doi prieteni, că aţi fost invitat la un şniţel prahovean şi o sticlă de Fetească Neagră de Valea Călugărească… Atâta doar că cei mulţi care susţin echipa sunt trecuţi în subsidiar iar calitatea oamenilor cu bani – în speţă şi a dumneavoastră! – ar trebui să fie arătată şi lor. Cum? Simplu! Ascultându-i, răspunzându-le, băgându-i în seamă într-un cuvânt! Şi, cum se poate exemplifica acest lucru? Şi mai simplu! Făcând cunoştinţă cu noi, cei care suntem liantul părţilor în discuţie! Mai ales că, în vară, la un meci amical al Petrolului în cantonamentul din Austria, ne-aţi şi promis acest lucru…

Abia atunci, pesemne, o să conştientizaţi reala valoarea a întregului. Şi nu vă veţi mai plânge de banii scurşi pe Dâmboviţa ori Someş, chit că – probabil cunoaşteţi! – ape curgătoare sunt şi în Prahova!


Un alt autocar pentru Petrolul

Odată cu venirea contingentului de la Universitatea Cluj era normal ca ambițiile galben-albaștrilor să crească exponențial! Astfel, nu numai dublarea numărului de fotbaliști a adus așteptata emulație pe posturi cât și, iată, mijloacele fixe din dotare tind să asigure adevărata concurență! Sosit la sfârșitul săptămânii de la Cluj, autocarul “Șepcilor roșii” – proprietatea patronului Florian Walter – a fost rebranduit în mare viteză! Purtând stema clubului și câte un lup stilizat pe fiecare parte a mașinii, autocarul pare un imens steag de luptă al dacilor, culorile clubului inspirând parcă seninătatea viitorului apropiat al petroliștilor dar și chipul livid al adversarelor Petrolului, etapă de etapă, în campionatul ce va debuta pe 21 iulie! L-am fotografiat pentru voi și mă grăbesc să prezint pozele cu mijlocul de transport!

Update

Dintr-o discuție purtată telefonic cu finanțatorul Radu Călin, un mijlocitor care a ușurat folosirea autocarului de către FC Petrolul, am aflat că, de fapt, supărarea majoră a proprietarului și hotărârea acestuia de a retrage autovehicolul din curtea echipei a fost provocată de o neglijență crasă a utilizatorului! Și anume evitarea procurării rovignetei de drum în ultima perioadă de timp, pe adresa proprietarului sosind 52 de amenzi contravenționale! No comment…

 


Belek, ziua a doua în cantonamentul Petrolului

Ieri, după un somn profund de câteva ore și micul dejun, delegația galben-albaștrilor s-a retras în lobby pentru cafeaua de dimineață și pentru obișnuitele discuții vizând ziua în curs. La 10:30 a urmat prima ședință de antrenament, una intensă și plină de învățăminte mai ales pentru fotbaliștii străni care se pregătesc pentru prima oară pe un gazon impecabil sub comanda lui Răchită. Separat, Daniel Oprița a făcut un program special de recuperare sub atenta supraveghere a doctorului Mircea Miu.

După dejun a urmat programul de odihnă, unul așteptat cu plăcere nedisimulată de fotbaliști, de la 17:00 aceștia participând la o nouă ședință de pregătire.

Profitând de timpul liber, managerul petroliștilor a ales să vadă la lucru echipa studenților de la “U” Cluj, team care a avut un sparring cu Tavriya Simferopol, echipă de locul 7 în prima ligă ucrainiană. Disputat pe unul din terenurile de la baza Papillon, tot în Belek, beneficiind de un gazon impecabil, meciul a arătat boemia echipei românești – după chipul și asemănarea antrenorului ei, enigmaticul Ionuț Badea! – formația sa fiind învinsă cu 1-3 după ce a condus cu 1-0!

Dar nu asta a contat pentru mine cât întâlnirea și discuția lui Răchită cu finanțatorul ardelenilor, Walter Florian, prilej bun de cârcoteală pentru amatorii de predicții pe termen scurt! Nici măcar mediu!

Cu 10 minute înainte de finalul testului, coach-ul Petrolului a părăsit baza de antrenament pentru a ajunge în timp optim la ședința de pregătire a propriei echipe. Nu a scăpat de tirul întrebărilor fără condiment ale fetelor-reporter de la Antenă și Pro TV, acestea fiind mai interesate de aventura delegației Petrolului pe relația București – Istanbul – Antalya decât, de exemplu, meciul ce urma, a doua zi, cu fosta învinsă a tricolorilor! Ori, măcar, despre tema discuției de mai bine de un ceas a lui Vivi cu patronul echipei “șepcilor roșii”! Chit că, oricum, nu ar fi aflat ceva dar… încercarea moarte n-are! M-am convins personal de asta! A urmat un supliciu de 90 de minute în care accentul a fost pus pe acomodarea completă a băieților la condițiile excelente de climă și pregătire (la ora respectivă mercurul din termometre arăta +16 grade!), magia balonului făcându-se și ea simțită în ultimele 45-50 de minute, timp suficient pentru ca fotbaliștii să prindă lungimea de undă cerută de antrenorul lor. “Mâine, la ședința fizică de dimineață, vom promova așezarea pe care o vreau la meciul cu echipa Turkmenistanului. Tot mâine vom exersa și tema loviturilor libere din imediata vecinătate a careului” a mai spus Răchită permițându-le elevilor săi să meargă la dușuri și refacere. După cină au urmat nelipsitele ședințe de masaj, maeștrii în materie, Răzvan Negoiță și Florin Costache, făcând adevărate minuni pe genunchii, gleznele și coapsele tuturor componenților echipei.

Împreună cu Ionuț Pană, ofițerul de presă, am ales să fac puțină mișcare astfel încât ne-am deplasat la aeroportul din Antalya pentru aducerea unui nou stranier la echipă, francezul de 24 de ani Steven Thicot. “Ne uităm după un tip longilin, brunet în exces, tinerel! Eu l-am văzut pe Internet, sper să-l recunosc” mi-a spus Ionuț punându-mă în temă cu “subiectul”. Am așteptat mai bine de jumătate de ceas defluirea de la aerogară, cursa Turkish Airlines de la Istanbul aducând la acea oră mai bine de 200 de persoane. Interesant, mulți dintre călători, sportivi, destui fotbaliști, erau așteptați de către oficiali – și nu numai – ai nenumăratelor echipe ce se pregătesc iarna în această parte a lumii. Astfel încât, pe bună dreptate, dacă erai fâșneț printre călători și guraliv peste măsură, chiar puteai să te “lipești” de vreo vedetă a gazonului, fără să știi nimic de ea! C-așa-i când te grăbești, omul nostru a ieșit printre ultimii iar distanța de 35 de kilometri până la Riu Kaya am petrecut-o în compania unui tip simpatic, destul de vorbăreț, întrebărilor noastre potrivindu-le răspunsuri amestecate bilingv, în franceză și engleză. “Sunt francez, am 24 de ani, chiar 25, pe 14 februarie! Sper să mă pot bucura de această frumoasă vârstă tot aici, la Petrolul! Adică să-i placă antrenorului cum joc! Din fericire sunt pregătit fizic, m-am antrenat bine cu englezii de la Wigan. Am evoluat în 37 de meciuri pentru scoțienii de la Hibernians, au niște fani grozavi, fotbalul este religie în acea țară! Îl cunosc pe Goian, joacă la Glasgow (“Goe” Dorin, fostul stelist ajuns în Scoția de la Palermo). Sunt liber de contract, am ales să vin la Petrolul ca să pot juca, fotbalul este viața mea, nu concept să fac altceva, îl iubesc! Mai am doi frați însă niciunul nu face sport! Nu sunt ahtiat după bani, îmi place, logic, să-i am, dar nu acesta este scopul primordial al vieții! Sunt liber de contract, nu sunt scump, zic eu, vreau doar atât, să joc și să mă fac plăcut antrenorului și fanilor!” a spus, pe drumul de întoarcere, fundașul evaluat de către transfermarkt.co.uk la suma de 225.000 de euro. Era sigur pe el și chiar credea ce spunea! A fost preluat imediat de către secundul Negoiță și dat pe mâna masorilor. Ziua cea mai lungă urma să-i fie cea de duminică, poate chiar la meciul cu Turkmenistanul…

Chiar, la fel ca și dumneavoastră, sunt curios cum se vor exprima cei noi în primul test, cel de astăzi de la ora 16:30, meci ce se va juca în Lara, la baza Miracle și va fi televizat pe Digi Sport TV. Poate ne vedem pe micul ecran!


Meciul jandarmilor

Sâmbătă noapte, imediat după meciul Petrolului de la Buzău contra Rapidului, delegația mass-media prahoveană se îndrepta către microbuzul ce urma să o conducă acasă. În dreptul ieșirii de la peluza fără tabelă, mai precis din poarta prin care galeria Petrolului tocmai fusese evacuată, câțiva ultrași priveau neputincioși la zbaterea unui coleg care fusese serios atins de bastoanele jandarmilor. “Domnule Anghelescu, priviți ce i-au făcut ăștia lui tata, l-au rupt în bătaie fără ca nimeni să facă absolut nimic! Doar pentru că am solicitat o evacuare civilizată, coordonată atent de ei, și uitați unde s-a ajuns! Dumneavoastră ați mai fost alături de noi, ce să facem acum că nici măcar Salvarea nu mai vine!”

Am ajuns în dreptul lui Adi Popescu, alias Giușcanu, unul dintre cei mai vechi fani ai echipei, oricum un personaj care a suferit pentru galben-albaștrii încă de pe vremea când deplasările spre Gura Humorului sau Suceava ori Iași erau strict apanajul frumoșilor nebuni ai galeriei vechi a Petrolului. Plin de sânge, cu fața tumefiată și aproape fără cunoștință, acesta era sprijinit de către fiul său, un ditamai vlăjganul cu fața în lacrimi! Lângă ei, la câțiva metri, reprezentanți ai Jandarmeriei echipați ca pentru război priveau cu o scârbă infinită scena agoniei acelui om! Mai mult, unul dintre ei aproape că mi-a smuls din mână aparatul de fotografiat în clipa în care am pozat tabloul descris! Obișnuit cu reacțiile acestor mascați, plini de elan și curaj doar în fața unor puștani fără de apărare, m-am legitimat imediat și astfel, ușor derutați,  au bătut în retragere! Suficient timp pentru a dispărea urgent în microbuz și a demara în trombă! Giușcanu a fost ridicat imediat de către oficialii Petrolului și dus cu autocarul echipei spre spitalul din Ploiești!

Citesc acum, ieri s-a formula un protest oficial al clubului către Jandarmeria Română, astfel încât sunt extrem de curios cum vor fi găsiți nevinovați “negrii buzoieni” după ancheta ordonată de la București! Iar, de va fi să fie așa, nu mă gândesc decât la ziua în care Petrolul își va deplasa fanii către Buzău pentru ultima oară, la meciul cu Ceahlăul Piatra Neamț…

Cât despre rezultatul negativ al echipei, eșecul în fața Rapidului ar trebui să ambiționeze, nu de alta dar – s-a văzut! – diferență așa de mare între competitoarele primului eșalon nu prea există iar “lupii” chiar au arătat că știu să gestioneze destulele momente de criză! Urmează Mediașul, un oraș care găzduiește partidele Universității Cluj, din nou un team cu ștaif al campionatului românesc! Devenit astfel după un singur sezon sub soarele Ligii Naționale! Se poate, așadar, nu-i așa?

 


Sponsori şi sponsori

Am fost, de dimineaţă, la un service auto din zona hipermarketului Carrefour, lăsând “la doctor” frumoasa mea Dacie. Drumul spre centru l-am parcurs cu traseul 1, cel care – acum am aflat şi eu! - circulă între Rafinăria Astra şi Metro! În autobuz era un singur pasager, urcat pesemne de la capăt, care ducea în piaţa Nord câteva sticle cu lapte proaspăt şi mai multe legături cu verdeaţă! Pe parcursul distanţei de 2-3 kilometri, pasagerul de 35-40 de ani a intrat în vorbă cu subsemnatul, rezultând următorul dialog:

Pasager: Vă salut, domnule Cristi, vă cunosc de la emisiunea de sport de luni pe care o urmăresc de fiecare dată! Fiţi amabil, am citit într-un ziar de sport, ieri, ceva în legătură cu un om de afaceri care ar urma să preia Petrolul! Cel care ţine acum “U” Cluj, fost la Dinamo! Ştiţi ceva în plus?

Subsemnatul: Domnul Walter Florian! Am citit şi eu dar, din spusele lui Vivi Răchită, a fost doar o discuţie de tatonare! Nu este nimic concret, urmează să se mai discute!

P: Dar de întâlnirea de astăzi, ştiţi mai multe?
S: Atâta cât ştiţi şi dumneavoastră, anume că ea este adresată tuturor celor care pot face ceva pentru a sprijini echipa în tentativa de a-şi continua cu succes drumul în primul eşalon!

P: Domnu’ Cristi, adică dacă dau şi eu pentru echipă, în fiecare zi, câte 2 sticle de 2 litri cu lapte proaspăt mă pot regăsi printre cei care vor sta la masa aceea, după-amiază?

S: Sincer, chiar nu prea ştiu ce să vă răspund, dar, dacă ar fi să judec după cum cred eu de cuviintă, aş zice că niciun astfel de gest nu ar trebui să fi nesocotit! Eu aş zice să veniţi acolo!

P: Credeţi-mă, aş face-o din toată inima şi chiar aş da şi mai mult dar nu am de unde! Am doar o văcuţă şi ea ne ţine pe toţi, şi pe mama şi pe nevastă-mea şi pe aia mică! Dar 4 litri pe zi, mai ales acum, vara, pot da pentru echipa mea de suflet!

Discuţia s-a curmat brusc, la fel cum şi începuse, şoferul deschizând uşa din faţă la stopul din intersecţia de la Nord! Semn că îl cunoştea pe pasager! M-am gândit mult la dialogul din această dimineaţă şi am conştientizat – nimic nou! – că tot cei mai săraci material au gânduri mari cu echipa fanion! Că bogaţii, cu marile firme care domină peisajul oraşului şi al judeţului, nu se vor înghesui niciodată pentru a-şi arăta prinosul la cauza Petrolului! Probabil, singura şansă de a-i capacita în acest sens ar fi o acţiune comună a reprezentanţilor Consiliului Judeţean cu cei ai Primăriei, prin care aleşii comunităţii să insiste – prin pârghii de ei ştiute! – pe lângă managerii societăţilor în cauză!

Îmi aduc aminte, acum câţiva ani, înaintea unui meci pe arena “Borzoghean” din Piatra Neamţ, crainicul arenei a citit lista cu numele societăţilor-sponsor ale Ceahlăului. Neavând ce face, am bifat fiecare nume ajungând la incredibila sumă de 63 de entităţi economice! Care, după buget şi vrere, adunau suma corectă – alături de banii veniţi de la Consiliul Local – care putea ajuta formaţia locală de prim eşalon să răzbată printre greutăţile primei ligi! La ei se putea, fie şi pentru faptul că politicul din conducere vorbea cam aceeaşi limbă iar primarul Gheorghe Ştefan făcea posibile chiar şi cele mai… imposibile legături, arătându-le “pisica” celor care încă nu auziseră de faimosul “pinalti”!