Arhivă nor etichete: Walter Florian

Samba la fiesta, samba Petrolul (articol publicat în cotidianul Telegrama)

FC Braşov – Petrolul 0-2 (0-1)

Stadion: “Tineretului” Braşov. Spectatori: circa 1000. Marcatori: Cristea (1), Bokila (63).

FC Braşov: Taborda 5.5 – Velayos 4, Machado 4.5, C. Munteanu 4.5 (cpt), Străuţ 5 – Viveiros 4 (37 Păun 4.5), Mateiu 4, Tameş 4 (39 Olariu 5), I. Popa 4.5 – Batin 4, Buga 4.5 (72 Hadnagy 4.5). Antrenor Sorin Cârţu.

Petrolul: Bornescu 7 – S. Achim 7, Galamaz 7, Manasse 6, Guilherme 7 – Boudjemaa 7 (88 Tony), Mustivar 7, L. Marinescu (cpt) 7.5 (70 Hoban 6.5), Ad. Cristea 8.5 – Grozav 7 (64 Cristescu 6.5), Bokila 8. Antrenor: Cosmin Contra.

Cartonaşe galbene: Păun (40), Batin (67), I. Popa (69), Munteanu (77), Străuţ (80)/ Mustivar (32), Bokila (69), Galamaz (73).

Au arbitrat: Adrian Cojocaru 7.5 (Galaţi) –Andrei Constantinescu 7.5 şi Mircea Orbuleţ 7 (ambii din Bucureşti).

Observatori: Romică Chihaia şi Dan Petrescu (ambii din Bucureşti).

Jucătorul meciului: Adrian CRISTEA.

 

După confruntarea de vineri, din Liga 1, atunci când Petrolul şi-a adjudecat toate punctele puse în joc după victoria cu 1-0 în faţa braşovenilor, cele două echipe s-au aflat din nou faţă în faţă, marţi seară, în optimile de finală ale Cupei României.

Să joci fotbal la 2 grade nu este nicio plăcere. Singurele bucurii ale jucătorilor, asta e clar, rămân calificarea în faza următoare a Cupei şi… banii! Ambele trăite “live” de către elevii noului antrenor, Cosmin Contra, euforia succesului şi prezenţa în vestiar a finanţatorului Florian Walter făcând posibile imagini rare la Petrolul: dansuri lascive, cu Bokila şi Tony în rol de animatori, DJ Hamza, cu pălăria de cowboy a lui Walter trasă pe frunte şi Madrigalul “Lupii Galbeni” interpretând şlagărul finalului de octombrie “Ale, ale, Petrolule, pentru tine fac orice”!

Instantanee “grele”, cu miliardarul sărind în vestiar de pe un picior pe altul, la braţ cu fotbaliştii cuprinşi de un entuziasm sălbatic! Fiecare se îmbrăşişa cu fiecare iar sentimentele de mulţumireşi bucurie s-au contopit în faţa stewarzilor care au admis că ar fi păcat ca mass-media din Ploieşti să lipsească de la show-ul acestei fericiri!

Totul a început bine, marţi! Adi Cristea a dat tonul încă din primele secunde ale jocului iar aria “Mai aproape de trofeu” s-a aprofundat după un ceas, atunci când Bokila a dat lovitura de graţie, servit excelent de către “Prinţ”. Mai plin de viaţă, admiţând că nu are voie săstea pe banca rezervelor, Adrian a făcut un meci pe cinste, smulgând aplauze chiar şi din rândul spectatorilor braşoveni. Disponibilitatea la efort, clarviziunea şi talentul, native – pe care nimeni nu i le-a contestat! – i-au permis acestuia să jongleze printre adversari şi să facă legea la mijlocul terenului, pasele filtrante şi culoarele găsite destabilizând trupa galben-negrilor. Oricine a văzut meciul de Cupă de la Braşov a sesizat diferenţa clară de valoare dintre cele două echipe, potenţialul de valoare al “petroliştilor” permiţând un joc de genul “şoarecele cu pisica” pe întreaga durată a celor 90 de minute.

Contra şi Roşu au văzut meciul din tribună

Pentru că a plecat intempestiv, sâmbătă, în Belgia, fostul antrenor Mircea Rednic nu şi-a depus încă demisia de la Petrolul, astfel încât noul antrenor, Cosmin Contra, nu a putut sta pe bancă,văzând meciul din tribună, chiar de lângă finanţatorul Florian Walter. De coordonarea echipei s-a ocupat Florin Tene, antrenorul cu portarii, cel care primea din când în când sfaturi vizând mai ales schimbările. Şi “Guriţă” are de aşteptat litigiul deschis la Fuenlabrada, aseară urmând să sosească rezoluţia avocatului care-l reprezintă în Spania. Iar, în această dimineaţă, de la orele 11:00, va conduce primul antrenament oficial la echipă. După 90 de minute în care Petrolul a avut şi alte mari ocazii, chiar de a face scor, antrenorul Cosmin Contra a coborât din tribună şi, solicitat de mass-media, a declarat : “Le-am spus băieţilor, ieri, că nu am avut niciodată bucuria să înving Braşovul! Că m-au bătut de fiecare dată şi că mi-aş dori să fiu răzbunat de către ei! Doar atâta le-am spus! Nu îmi asum niciun merit după această victorie! Mă bucur, este firesc, dar în 24 de ore n-ai timp să faci mare lucru. Am mai încercat, în acest timp, doar săvorbesc cu fiecare jucător în parte, să le explic care este filosofia pe care mă bazez, să le spun că putem face lucruri importante în România. Treaba mea, însă, de-abia de acum începe! Asta şi pentru faptul că Petrolul este o echipăcare-şi crează foarte uşor ocazii, dar am avut şi momente de neatenţie, pe care trebuie să le eliminăm. Important este că am dominat pe un teren foarte greu, în faţa unui adversar valoros. Sper ca, de acum încolo, să devenim mult mai puternici! Cecinha şi Avogadri nu sunt, încă, puşi la punct cu pregătirea fizică, în timp ce Hamza a fost accidentat” a spus Cosmin Contra.

În sfârşit, Cârţu a recunoscut evidenţa

La conferinţa de presă de după meci, antrenorul Sorin Cârţu a venit spăşit, gata să fie “bombardat” cu întrebările iscoditoare. Iată rezumatul răspunsurilor sale: „E greu să mai spui ceva, când te bate aceeaşi echipă de două ori în patru zile! Este clar, sunt mai buni ca noi! Degeaba încercăm să aducem argumente că am ratat de cinci-şanse ori, fotbalul te pedepseşte la fiecare greşeală! Trebuia să fie 0-2 încă din minutul 5, când Velayos i-a pasat lui Grozav şi ne-a scos Taborda! Am văzut nişte greşeli incredibile făcute de Machado şi Velayos în acest meci. Când eşti jucător străin la o echipă trebuie să fi mai bun decât autohtonii. Eu aşa cred! Cum a jucat Machado o putea face şi Potecu! De ce credeţi că l-am schimbat pe Viveiros, pentru că a respectat ce am pregătit? Poate şi Batin trece printr-un moment prost, după aceste ratări din cele două meciuri cu Petrolul. El are calităţi, dar şi defecte. Din păcate, ăştia sunt jucătorii pe care încerc să îi antrenezşi cu ei trebuie să merg mai departe. Sunt dezamăgit, dar şi realist. Din punctul meu de vedere a câştigat echipa mai bună, având fotbalişti mai buni. Acum, starea noastră psihică este proastă. Mă întrebaţi despre patron, despre cei care strigă să-mi dau demisia. Ei bine, Ioan Neculaie a fost la pauză la cabine, era nemulţumit, a încercat să îi îmbărbăteze pe jucători! E normal ca acum să fie supărat de acest rezultat. I-am şi spus preşedintelui Ioan Stamatopol că dacă patronul este nemulţumit, oricând putem să discutăm despărţirea. Am spus de la început, de când am venit aici, că dacă ar putea juca acelaşi 11 tot timpul am putea pune multe probleme, dar în alte condiţii e destul de greu. Strategia noastră rămâne aceea de a strânge cât mai multe puncte, în continuare“ a încheiat Sorinaccio.

 

 


Scrisoare deschisă adresată lui Florian Walter (articol publicat în cotidianul Telegrama)

Nu vă ascund faptul că, din momentul în care aţi preluat oficial Petrolul, am vrut să port o discuţie cu dumneavoastră, acel demers jurnalistic pe care îl caută inutil şi ceilalţi colegi de breaslă. Cu toţii am fost duşi cu zăhărelul, amânaţi, fentaţi, aflând că mai existaţi numai din imaginile surprinse cu greu de camerele TV ori lecturând câte o declaraţie acordată doar unui anumit cotidian din Capitală! Atunci când trebuie, când există un anumit interes, etc.

Frustarea noastră, a prahovenilor, se accentuează odată cu trecerea etapelor, lipsa de transparenţă a dumneavoastră făcând prozeliţi şi prin cancelariile oficialilor de la club.

Habar nu am care ar fi logica politicii de a sta în umbră, cert este că decizia produce efecte dintre cele mai ciudate printre noi, iar, prin extensie, la nivelul suporterilor Petrolului. Am convingerea că nici măcar nu vreţi să ştiţi ce s-a întâmplat, în timp, aici, la Ploieşti, atunci când potentaţii zilei sau pur şi simplu oamenii cu putere de decizie au ales politica struţului!

În cazul de faţă, lipsa comunicării, repet, transparenţa aproape zero, problemele legate de echipă şi alte “mărunțişuri” arată nivelul unui club care se caută, nicidecum al unei entităţi sportive care să bată la porţile Europei reale. Nu pot să cred că n-aţi vrea să cunoaşteţi şi alte idei decât cele pe care v-aţi obişnuit să le ascultaţi! Care, volens-nolens, sunt spuse cu perdea, chiar fricos, de vreme ce scaunul mai tuturor subordonaţilor este unul frumos şi comod dar plasat pe un teren destul de glisant.

Domnule Walter, am convingerea că vă place fotbalul, că investiţiile pierdute la Dinamo şi “U” Cluj v-au întărit! Sunt sigur, însă, că v-aţi format o imagine greşită vizavi de mass-media, iar când vorbesc despre acest segment mă refer strict la colegii din Ploieşti. Aici, în urbea lui nenea Iancu, există la unii şi plăcerea de a savura spectacolul fenomenului, nu doar pe cel al can-can-ului de zi cu zi! Astfel, chit că vă convine sau nu, aţi fi aflat de la noi că faceţi greşeli majore atunci când insistaţi, în timp, să plătiţi sume astronomice unor jucători, chiar antrenori, care mimează fotbalul! Că valoarea lor este alta, cu mult mai mică decât cea sugerată de agenţi, impresari sau apropiaţi. Vă văd chircit de supărare după meciuri ratate precum cel cu codaşele CSMS Iaşi ori Gloria Bistriţa. Omul, la bucurie dar şi la supărare, vorbeşte, se exteriorizează, transmite! Ori, dumneavoastră, lăsaţi impresia că trăiţi doar la umbra partidelor câştigate cu Ceahlăul ori Pandurii…

Nimeni nu vă ceartă, nimeni nu vă dă lecţii… În fond, banii sunt ai dumneavoastră! Doar îmi permit să vă reamintesc că, în vară, vrând să explicaţi de ce aţi ales Ploieştiul în dauna Clujului, spuneaţi despre răceala oamenilor de acolo: “În trei ani de şedere acolo, nu m-a invitat nimeni la un gulaş, la o ciorbă de fasole, o ceapă sau o pălincă. Să stăm la o masă şi să vorbim. Nu m-a felicitat nimeni pentru ziua mea de naştere, de Crăciun, de Florii, de orice ar fi vrut. Era clar că nu am fost dorit. Munca depusă acolo mi-a făcut plăcere, dar banii daţi s-au dus pe Someş. Din păcate, după 3 ani la Cluj, pot spune că mi-am făcut doar doi prieteni: Paul, şoferul autocarului nostru, şi Mirela, doamna de la club care îmi aducea cafeaua”.

Iar acum, venit la Ploieşti, vreţi să fiţi mai catolic decât Papa şi testaţi capacitatea noastră de a înţelege o stare de fapt vecină cu ambiguitatea.

Poate că acum aveţi mai mult de doi prieteni, că aţi fost invitat la un şniţel prahovean şi o sticlă de Fetească Neagră de Valea Călugărească… Atâta doar că cei mulţi care susţin echipa sunt trecuţi în subsidiar iar calitatea oamenilor cu bani – în speţă şi a dumneavoastră! – ar trebui să fie arătată şi lor. Cum? Simplu! Ascultându-i, răspunzându-le, băgându-i în seamă într-un cuvânt! Şi, cum se poate exemplifica acest lucru? Şi mai simplu! Făcând cunoştinţă cu noi, cei care suntem liantul părţilor în discuţie! Mai ales că, în vară, la un meci amical al Petrolului în cantonamentul din Austria, ne-aţi şi promis acest lucru…

Abia atunci, pesemne, o să conştientizaţi reala valoarea a întregului. Şi nu vă veţi mai plânge de banii scurşi pe Dâmboviţa ori Someş, chit că – probabil cunoaşteţi! – ape curgătoare sunt şi în Prahova!


Belek, ziua a doua în cantonamentul Petrolului

Ieri, după un somn profund de câteva ore și micul dejun, delegația galben-albaștrilor s-a retras în lobby pentru cafeaua de dimineață și pentru obișnuitele discuții vizând ziua în curs. La 10:30 a urmat prima ședință de antrenament, una intensă și plină de învățăminte mai ales pentru fotbaliștii străni care se pregătesc pentru prima oară pe un gazon impecabil sub comanda lui Răchită. Separat, Daniel Oprița a făcut un program special de recuperare sub atenta supraveghere a doctorului Mircea Miu.

După dejun a urmat programul de odihnă, unul așteptat cu plăcere nedisimulată de fotbaliști, de la 17:00 aceștia participând la o nouă ședință de pregătire.

Profitând de timpul liber, managerul petroliștilor a ales să vadă la lucru echipa studenților de la “U” Cluj, team care a avut un sparring cu Tavriya Simferopol, echipă de locul 7 în prima ligă ucrainiană. Disputat pe unul din terenurile de la baza Papillon, tot în Belek, beneficiind de un gazon impecabil, meciul a arătat boemia echipei românești – după chipul și asemănarea antrenorului ei, enigmaticul Ionuț Badea! – formația sa fiind învinsă cu 1-3 după ce a condus cu 1-0!

Dar nu asta a contat pentru mine cât întâlnirea și discuția lui Răchită cu finanțatorul ardelenilor, Walter Florian, prilej bun de cârcoteală pentru amatorii de predicții pe termen scurt! Nici măcar mediu!

Cu 10 minute înainte de finalul testului, coach-ul Petrolului a părăsit baza de antrenament pentru a ajunge în timp optim la ședința de pregătire a propriei echipe. Nu a scăpat de tirul întrebărilor fără condiment ale fetelor-reporter de la Antenă și Pro TV, acestea fiind mai interesate de aventura delegației Petrolului pe relația București – Istanbul – Antalya decât, de exemplu, meciul ce urma, a doua zi, cu fosta învinsă a tricolorilor! Ori, măcar, despre tema discuției de mai bine de un ceas a lui Vivi cu patronul echipei “șepcilor roșii”! Chit că, oricum, nu ar fi aflat ceva dar… încercarea moarte n-are! M-am convins personal de asta! A urmat un supliciu de 90 de minute în care accentul a fost pus pe acomodarea completă a băieților la condițiile excelente de climă și pregătire (la ora respectivă mercurul din termometre arăta +16 grade!), magia balonului făcându-se și ea simțită în ultimele 45-50 de minute, timp suficient pentru ca fotbaliștii să prindă lungimea de undă cerută de antrenorul lor. “Mâine, la ședința fizică de dimineață, vom promova așezarea pe care o vreau la meciul cu echipa Turkmenistanului. Tot mâine vom exersa și tema loviturilor libere din imediata vecinătate a careului” a mai spus Răchită permițându-le elevilor săi să meargă la dușuri și refacere. După cină au urmat nelipsitele ședințe de masaj, maeștrii în materie, Răzvan Negoiță și Florin Costache, făcând adevărate minuni pe genunchii, gleznele și coapsele tuturor componenților echipei.

Împreună cu Ionuț Pană, ofițerul de presă, am ales să fac puțină mișcare astfel încât ne-am deplasat la aeroportul din Antalya pentru aducerea unui nou stranier la echipă, francezul de 24 de ani Steven Thicot. “Ne uităm după un tip longilin, brunet în exces, tinerel! Eu l-am văzut pe Internet, sper să-l recunosc” mi-a spus Ionuț punându-mă în temă cu “subiectul”. Am așteptat mai bine de jumătate de ceas defluirea de la aerogară, cursa Turkish Airlines de la Istanbul aducând la acea oră mai bine de 200 de persoane. Interesant, mulți dintre călători, sportivi, destui fotbaliști, erau așteptați de către oficiali – și nu numai – ai nenumăratelor echipe ce se pregătesc iarna în această parte a lumii. Astfel încât, pe bună dreptate, dacă erai fâșneț printre călători și guraliv peste măsură, chiar puteai să te “lipești” de vreo vedetă a gazonului, fără să știi nimic de ea! C-așa-i când te grăbești, omul nostru a ieșit printre ultimii iar distanța de 35 de kilometri până la Riu Kaya am petrecut-o în compania unui tip simpatic, destul de vorbăreț, întrebărilor noastre potrivindu-le răspunsuri amestecate bilingv, în franceză și engleză. “Sunt francez, am 24 de ani, chiar 25, pe 14 februarie! Sper să mă pot bucura de această frumoasă vârstă tot aici, la Petrolul! Adică să-i placă antrenorului cum joc! Din fericire sunt pregătit fizic, m-am antrenat bine cu englezii de la Wigan. Am evoluat în 37 de meciuri pentru scoțienii de la Hibernians, au niște fani grozavi, fotbalul este religie în acea țară! Îl cunosc pe Goian, joacă la Glasgow (“Goe” Dorin, fostul stelist ajuns în Scoția de la Palermo). Sunt liber de contract, am ales să vin la Petrolul ca să pot juca, fotbalul este viața mea, nu concept să fac altceva, îl iubesc! Mai am doi frați însă niciunul nu face sport! Nu sunt ahtiat după bani, îmi place, logic, să-i am, dar nu acesta este scopul primordial al vieții! Sunt liber de contract, nu sunt scump, zic eu, vreau doar atât, să joc și să mă fac plăcut antrenorului și fanilor!” a spus, pe drumul de întoarcere, fundașul evaluat de către transfermarkt.co.uk la suma de 225.000 de euro. Era sigur pe el și chiar credea ce spunea! A fost preluat imediat de către secundul Negoiță și dat pe mâna masorilor. Ziua cea mai lungă urma să-i fie cea de duminică, poate chiar la meciul cu Turkmenistanul…

Chiar, la fel ca și dumneavoastră, sunt curios cum se vor exprima cei noi în primul test, cel de astăzi de la ora 16:30, meci ce se va juca în Lara, la baza Miracle și va fi televizat pe Digi Sport TV. Poate ne vedem pe micul ecran!


Sponsori şi sponsori

Am fost, de dimineaţă, la un service auto din zona hipermarketului Carrefour, lăsând “la doctor” frumoasa mea Dacie. Drumul spre centru l-am parcurs cu traseul 1, cel care – acum am aflat şi eu! - circulă între Rafinăria Astra şi Metro! În autobuz era un singur pasager, urcat pesemne de la capăt, care ducea în piaţa Nord câteva sticle cu lapte proaspăt şi mai multe legături cu verdeaţă! Pe parcursul distanţei de 2-3 kilometri, pasagerul de 35-40 de ani a intrat în vorbă cu subsemnatul, rezultând următorul dialog:

Pasager: Vă salut, domnule Cristi, vă cunosc de la emisiunea de sport de luni pe care o urmăresc de fiecare dată! Fiţi amabil, am citit într-un ziar de sport, ieri, ceva în legătură cu un om de afaceri care ar urma să preia Petrolul! Cel care ţine acum “U” Cluj, fost la Dinamo! Ştiţi ceva în plus?

Subsemnatul: Domnul Walter Florian! Am citit şi eu dar, din spusele lui Vivi Răchită, a fost doar o discuţie de tatonare! Nu este nimic concret, urmează să se mai discute!

P: Dar de întâlnirea de astăzi, ştiţi mai multe?
S: Atâta cât ştiţi şi dumneavoastră, anume că ea este adresată tuturor celor care pot face ceva pentru a sprijini echipa în tentativa de a-şi continua cu succes drumul în primul eşalon!

P: Domnu’ Cristi, adică dacă dau şi eu pentru echipă, în fiecare zi, câte 2 sticle de 2 litri cu lapte proaspăt mă pot regăsi printre cei care vor sta la masa aceea, după-amiază?

S: Sincer, chiar nu prea ştiu ce să vă răspund, dar, dacă ar fi să judec după cum cred eu de cuviintă, aş zice că niciun astfel de gest nu ar trebui să fi nesocotit! Eu aş zice să veniţi acolo!

P: Credeţi-mă, aş face-o din toată inima şi chiar aş da şi mai mult dar nu am de unde! Am doar o văcuţă şi ea ne ţine pe toţi, şi pe mama şi pe nevastă-mea şi pe aia mică! Dar 4 litri pe zi, mai ales acum, vara, pot da pentru echipa mea de suflet!

Discuţia s-a curmat brusc, la fel cum şi începuse, şoferul deschizând uşa din faţă la stopul din intersecţia de la Nord! Semn că îl cunoştea pe pasager! M-am gândit mult la dialogul din această dimineaţă şi am conştientizat – nimic nou! – că tot cei mai săraci material au gânduri mari cu echipa fanion! Că bogaţii, cu marile firme care domină peisajul oraşului şi al judeţului, nu se vor înghesui niciodată pentru a-şi arăta prinosul la cauza Petrolului! Probabil, singura şansă de a-i capacita în acest sens ar fi o acţiune comună a reprezentanţilor Consiliului Judeţean cu cei ai Primăriei, prin care aleşii comunităţii să insiste – prin pârghii de ei ştiute! – pe lângă managerii societăţilor în cauză!

Îmi aduc aminte, acum câţiva ani, înaintea unui meci pe arena “Borzoghean” din Piatra Neamţ, crainicul arenei a citit lista cu numele societăţilor-sponsor ale Ceahlăului. Neavând ce face, am bifat fiecare nume ajungând la incredibila sumă de 63 de entităţi economice! Care, după buget şi vrere, adunau suma corectă – alături de banii veniţi de la Consiliul Local – care putea ajuta formaţia locală de prim eşalon să răzbată printre greutăţile primei ligi! La ei se putea, fie şi pentru faptul că politicul din conducere vorbea cam aceeaşi limbă iar primarul Gheorghe Ştefan făcea posibile chiar şi cele mai… imposibile legături, arătându-le “pisica” celor care încă nu auziseră de faimosul “pinalti”!